Opinie Deloitte: „Taxa Netflix” in Romania este pe punctul de a fi adoptata. Care sunt implicatiile?
Data publicarii: 23-12-2021 | EconomieLa începutul ultimei luni a anului, în data de 7 decembrie 2021, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care prevede introducerea unei taxe la nivel local asupra veniturilor obținute de furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere. Cele mai populare astfel de servicii sunt Netflix, HBO Go, Amazon Prime Video și Voyo. Cota de impozitare propusă este de 2%, jumătate din cât era stipulat în forma inițială a proiectului de lege.
Taxa de 2% ar folosi ca bază veniturile obținute de operatorii vizați de aceasta și de la utilizatorii români din tranzacții unice sau sub formă de abonament. Aceasta ar urma să fie aplicată prin urmare și furnizorilor nerezidenți, care nu au filiale înregistrate în România. Sunt și excepții de la aplicarea acestei taxe, și anume platformele care obțin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau care au un nivel de audiență mai mic de 1% raportat la numărul total de abonați din România. Taxa va fi achitată la Centrul Național al Cinematografiei, 40% din fondurile colectate urmând a fi redirectate pentru a finanța producțiile cinematografice locale.
Prin legea mai sus amintită, țara noastră se va alătura unui număr restrâns de țări care au impus sau sunt pe cale de a impune o fiscalizare similară asupra audienței online, precum Canada, Polonia și Portugalia.
„Analizând argumentele aduse în nota de fundamentare a proiectului de lege, se remarcă o oarecare notă discriminatorie față de platformele de filme online. Inițiatorii precizează că introducerea noii taxe este necesară în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricțiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piața platformelor de filme online este în ascensiune”, scriu Anca Ghizdavu, manager senior și Rebeca Zugravu, consultant senior, taxare directă, Deloitte România.
Pe de altă parte, remarcăm faptul că în ultima perioadă am asistat la o schimbare majoră în ceea ce privește comportamentul consumatorilor mai ales în contextul pandemiei de Covid-19, schimbare care a condus la o creștere exponențială a vânzărilor companiilor care distribuie conținut online. E un context în care era de așteptat ca statele să reacționeze prin redirecționarea unor măsuri de natură fiscală către acest tip de furnizori de servicii, taxa mai sus amintită fiind inspirată dintr-un curent larg existent în cadrul Uniunii Europene privind taxarea serviciilor digitale.
„Totodată, la nivel internațional, jucătorii care obțin venituri din domeniul digital se află de mai mulți ani în atenția autorităților fiscale, preocupate să identifice soluții echitabile de impozitare a profiturilor obținute de aceste companii care își desfășoară activitatea în mediul virtual și nu au prezență fizică în țara în care se află consumatorii. Există jurisdicții care au introdus deja sau aveau în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale (Franța, Spania, Italia, Marea Britanie) sau mai redus, cum ar fi „taxa Netflix” (propusă în România), dar acestea vor fi obligate să le elimine în momentul în care recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), axate prin cei doi piloni de impozitare a multinaționalelor (impozitul minim pe profit la nivel global, de 15%, și mecanismul de distribuire a profiturilor în țările sursă), vor fi adoptate, inclusiv de către România”, adaugă cele două experte Deloitte.
„Între timp, pe plan local, dacă proiectul de lege trece de parlament în forma actuală, este de așteptat ca platformele de streaming video să fie nevoite să se înregistreze fiscal în România sau să desemneze un reprezentat fiscal pentru efectuarea demersurilor de plată a acestei taxe în țara noastră. Mai mult, dat fiind că respectivele companii au rezidența fiscală în alt stat, este posibil ca veniturile obținute din România să fie dublu impozitate - atât local, prin noua taxă, dar și în statul de rezidență -, astfel că apare necesitatea implementării unui mecanism de compensare în perioada imediat următoare”, conchid ele.
Taxa de 2% ar folosi ca bază veniturile obținute de operatorii vizați de aceasta și de la utilizatorii români din tranzacții unice sau sub formă de abonament. Aceasta ar urma să fie aplicată prin urmare și furnizorilor nerezidenți, care nu au filiale înregistrate în România. Sunt și excepții de la aplicarea acestei taxe, și anume platformele care obțin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau care au un nivel de audiență mai mic de 1% raportat la numărul total de abonați din România. Taxa va fi achitată la Centrul Național al Cinematografiei, 40% din fondurile colectate urmând a fi redirectate pentru a finanța producțiile cinematografice locale.
Prin legea mai sus amintită, țara noastră se va alătura unui număr restrâns de țări care au impus sau sunt pe cale de a impune o fiscalizare similară asupra audienței online, precum Canada, Polonia și Portugalia.
„Analizând argumentele aduse în nota de fundamentare a proiectului de lege, se remarcă o oarecare notă discriminatorie față de platformele de filme online. Inițiatorii precizează că introducerea noii taxe este necesară în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricțiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piața platformelor de filme online este în ascensiune”, scriu Anca Ghizdavu, manager senior și Rebeca Zugravu, consultant senior, taxare directă, Deloitte România.
Pe de altă parte, remarcăm faptul că în ultima perioadă am asistat la o schimbare majoră în ceea ce privește comportamentul consumatorilor mai ales în contextul pandemiei de Covid-19, schimbare care a condus la o creștere exponențială a vânzărilor companiilor care distribuie conținut online. E un context în care era de așteptat ca statele să reacționeze prin redirecționarea unor măsuri de natură fiscală către acest tip de furnizori de servicii, taxa mai sus amintită fiind inspirată dintr-un curent larg existent în cadrul Uniunii Europene privind taxarea serviciilor digitale.
„Totodată, la nivel internațional, jucătorii care obțin venituri din domeniul digital se află de mai mulți ani în atenția autorităților fiscale, preocupate să identifice soluții echitabile de impozitare a profiturilor obținute de aceste companii care își desfășoară activitatea în mediul virtual și nu au prezență fizică în țara în care se află consumatorii. Există jurisdicții care au introdus deja sau aveau în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale (Franța, Spania, Italia, Marea Britanie) sau mai redus, cum ar fi „taxa Netflix” (propusă în România), dar acestea vor fi obligate să le elimine în momentul în care recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), axate prin cei doi piloni de impozitare a multinaționalelor (impozitul minim pe profit la nivel global, de 15%, și mecanismul de distribuire a profiturilor în țările sursă), vor fi adoptate, inclusiv de către România”, adaugă cele două experte Deloitte.
„Între timp, pe plan local, dacă proiectul de lege trece de parlament în forma actuală, este de așteptat ca platformele de streaming video să fie nevoite să se înregistreze fiscal în România sau să desemneze un reprezentat fiscal pentru efectuarea demersurilor de plată a acestei taxe în țara noastră. Mai mult, dat fiind că respectivele companii au rezidența fiscală în alt stat, este posibil ca veniturile obținute din România să fie dublu impozitate - atât local, prin noua taxă, dar și în statul de rezidență -, astfel că apare necesitatea implementării unui mecanism de compensare în perioada imediat următoare”, conchid ele.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- CEO Survey 2022: Ponderea directorilor generali din România care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice s-a dublat, de la izbucnirea războiului în Ucraina
- First Bank: rezultate financiare 2021
- Banca Transilvania: rezultate financiare pe primele 3 luni ale anului
- Revenire exploziva in HoReCa: peste 11.000 de joburi noi de la ridicarea restrictiilor
- Comunicat: ING Bank a acordat un credit de 8,5 milioane euro grupului Promateris
- Deloitte si Reff & Asociatii au asistat Knauf Insulation in preluarea fabricii de vata minerala de sticla Gecsat
- EY România: Declarația Unică 2022. Ce ar trebui să știe contribuabilii, mai ales cei care găzduiesc refugiați - punct de vedere
- eJobs: 1 din 2 angajați din Inginerie câștigă peste 4.000 de lei net
- Studiu EY: 43% dintre angajați dispuși să renunțe la locul actual de muncă pentru un salariu mai mare, condiții mai bune și flexibilitate
- Schneider Electric rămâne concentrat pe transformările din domeniul sustenabilității, în primul trimestru al anului 2022
- Declaratie de presa NN Pensii
- Compania de car-sharing electric SPARK a contribuit la o reducere de 7.300 de tone de emisii nocive
- Analiză PwC: Transformările prin care trec companiile de servicii financiare și valul de active în dificultate anunță creșterea activității M&A în acest sector, inclusiv în România
- AVBS Credit: Peste 40% din creditele ipotecare acordate de bănci vor fi intermediate de brokerii de credite, până la finalul anului
- Cushman & Wakefield Echinox: Valoarea cumulată a activelor evaluate în 2021 a crescut cu 40%, pe fondul câștigării unor proiecte de dimensiuni mai mari