Opinie Deloitte: Noua plafonare a preturilor in energie – beneficii temporare pentru consumatori, incertitudini suplimentare pentru piata

Pe piața energiei au apărut numeroase presiuni pe parcursul anului trecut, presiuni care au generat o creștere accelerată a prețurilor. Imediat, au apărut însă și măsurile pe care majoritatea guvernelor europene le-au luat, pentru a proteja populația de aceste creșteri de prețuri necontrolate. Trendul european a fost adoptat și în România, unde Guvernul a decis plafonarea prețurilor la energie, oferind o compensare parțială pentru facturile la energie electrică și gaze naturale.

Toate acestea au fost gândite însă ca soluții temporare, menite să sprijine populația în depășirea iernii, fiind aplicabile până la finele lunii martie a anului curent. Între timp, a izbucnit un conflict militar la granița de nord a țării, conflict care a generat noi provocări, prelungind în același timp tensiunile de pe piața de energie.

Astfel, a autoritățile au publicat o nouă Ordonanță de Urgență pentru plafonarea tarifelor, una care conține și o extindere a taxării pentru producătorii de energie electrică, atât în timp cât și din punct de vedere al ariei de aplicare. Astfel, OUG 27/2022 a apărut cu doar câteva zile înainte de expirarea măsurilor similare adoptate în ultimul trimestru al anului trecut. Aceasta impune noi plafoane de pret pentru consumatorii finali, si anume de 0,68 lei/kWh pentru un consum lunar mai mic sau egal cu 100 kWh înregistrat în 2021, respectiv de 0,8 lei/kWh pentru un consum mediu lunar cuprins între 100 și 300 kWh. În ceea ce privește gazele, prețul maxim a fost stabilit la 0,31 lei/kWh indiferent de cantitatea consumată. Toate aceste plafoane stabilite de Guvern includ și TVA.

„Plafonarea tarifelor va avea cu siguranță un impact pozitiv asupra consumatorilor în perioada de aplicare. În același timp, măsura, care se dorește a fi provizorie, ar putea avea efecte pe termen lung asupra companiilor din domeniu, în funcție de abilitatea acestora de a gestiona măsurile impuse de autorități”, scrie Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

„Pentru companiile implicate, în special distribuitori, impactul depinde de modul și de momentul în care vor fi aplicate măsurile de compensare din partea statului (pentru diferența dintre prețul de achiziție, la nivelul pieței, și cel de vânzare, plafonat) prevăzute în ordonanță. Conform reglementării, pentru clienții casnici, compensările se acordă din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, iar pentru clienții non-casnici, din bugetul Ministerului Energiei, dar depinde și de cât de bine va funcționa acest mecanism de compensare. Întârzierile în recuperarea sumelor respective vor pune o presiune ridicată pe disponibilitățile financiare ale distribuitorilor, cu impact asupra solvabilității acestora”, continuă acesta.

„În același timp, impozitul suplimentar impus producătorilor de electricitate va afecta profitabilitatea acestora și capacitatea de a investi, într-o perioadă în care independența energetică, imposibil de obținut fără investiții suplimentare, este tot mai des invocată la nivel european și local”, conchide el.