Opinie Deloitte: Noile prevederi fiscale trebuie dublate de eforturi pentru cresterea colectarii

Noile modificări fiscale anunțate recent de autoritățile din România vor avea un impact moderat asupra mediului de afaceri. Multe dintre acestea sunt programate pentru a intra în aplicare la data de 1 ianuarie 2023, motiv pentru care au și intrat deja în dezbatere. Pe de altă parte, e nevoie ca în paralel cu măsurile fiscale, să continue și demersurile autorităților pentru a crește gradul de colectare astfel încât, pe termen mediu, să nu se impună și majorări de taxe. În ceea ce privește proiectul de ordonanță de urgență, acesta cuprinde prevederi din multiple arii de practică fiscală printre care taxele locale sau impozitările directe și indirecte.

Cea mai importantă măsură din sfera impozitelor directe se referă la regimul de impozitare aplicat microîntreprinderilor. Plafonul de încadrare în această categorie va scădea astfel de la o cifră de afaceri de un milion de euro la una de 500.000 de euro. Se introduce și obligativitatea de a avea cel puțin un angajat și limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management. Mai mult, pentru a împiedica fragmentarea activităților, practicată de investitorii care beneficiau în acest fel de un regim fiscal mai favorabil, se va interzice deținerea a mai mult de trei microîntreprinderi de către un singur acționar/asociat.

„Astfel, în momentul în care se va introduce impozitul minim pe profit la nivel global de 15%, conform acordului internațional încheiat la nivelul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), țara noastră ar avea de pierdut, dacă nu ia măsuri pentru a include mai multe companii în sfera impozitului pe profit”, scrie Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Același proiect amintit mai sus vine cu o altă propunere din sfera impozitelor directe și anume, majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%. Această măsură are ca scop și descurajarea remunerării angajaților cu dividende. Pentru a avea efectul scontat însă, o asemenea măsură ar impune și diminuarea taxelor pe muncă, care, spune Vlad Boeriu, „sunt necompetitive în țara noastră”. Nu în ultimul rând, autoritățile își propun și eliminarea impozitului specific aplicabil sectorului HoReCa începând cu data de 1 august 2022. Începând cu această dată, entitățile supuse acestui tip de impozit vor fi taxate cu 1% din cifra de afaceri, la fel ca microîntreprinderile.

„În zona impozitului pe venit, una dintre cele mai importante măsuri vizează facilitățile din construcții, valabile din 2019, și pe cele din agricultură și industria alimentară, introduse recent, și prevede, printre altele, reducerea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale, de la 30.000 de lei lunar la 10.000 de lei lunar. Așadar, pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 de lei, nu se mai aplică facilităţile fiscale. Eliminarea graduală a stimulentelor fiscale acordate în anumite domenii este, de asemenea, prevăzută în PNRR, însă, cel puțin în cazul facilităților din domeniul agricol, atât introducerea lor, după aprobarea PNRR, cât și modificarea regulilor de aplicare într-un timp atât de scurt reprezintă o dovadă de inconsecvență”, adaugă Boeriu.

Sunt vizate însă și alte modificări la legislația actuală, precum taxarea veniturilor obținute din jocurile de noroc cu sume cuprinse între 10% și 40%. În zona impozitelor indirecte, pe de altă parte, autoritățile vizează modificări în ceea ce privește cotele TVA și accizele.

Astfel, pentru domeniul HoReCa, TVA se va majora de la 5% cât este în prezent la o cotă de 9% începând de anul viitor. Se va elimina de asemenea cota redusă de TVA de 9% pentru băuturile nealcoolice care conțin zahăr, acestea intrând pe cota standard de 19%.

„Acestea sunt, în linii mari, măsurile propuse de autorități, al căror impact bugetar este estimat la 2,2 miliarde de lei venituri suplimentare la buget în 2022 și la 13,4 miliarde de lei în 2023. Situația fiscal bugetară actuală indică, în mod evident, necesitatea majorării veniturilor la bugetul de stat, însă, având în vedere provocările cu care se confruntă contribuabilii activi în România în această perioadă, este recomandat ca atenția autorităților să se concentreze, pe viitor, în principal pe măsuri de creștere a colectării veniturilor la bugetul de stat, prin reducerea evaziunii fiscale, astfel încât să ofere contribuabililor corecți un mediu predictibil și concurențial. Anul acesta au fost făcuți, deja, pași importanți în acest scop, în direcția digitalizării administrației fiscale, prin introducerea SAF-T (sistemul electronic de raportare fiscală), RO e-Factura sau RO e-Transport, iar demersurile de acest gen trebuie să continue”, conchide specialistul Deloitte