Opinie Deloitte: „Taxa Netflix”, un nou impozit in Romania
Data publicarii: 18-07-2022 | EconomieÎncepând cu luna iulie a acestui an, 2022, toți furnizorii de servicii video la cerere (on demand) precum Netflix, HBO Max, Disney Plus, Voyo sau Amazon Prime Video, sunt obligați să plătească o taxă pentru veniturile obținute din abonamentele utilizatorilor români, taxă cunoscută și sub denumirea neoficială de „taxa Netflix”.
Legea care pune în aplicare această nouă taxă a fost adoptată de Parlament și a intrat în vigoare la începutul lunii, la data de 3 iulie. Aceasta a fost menținută la nivelul din propunerea inițială, și anume 4% din veniturile menționate mai sus deși în perioada primelor dezbateri din Senat, aceasta fusese redusă la 2%.
Primul termen de declarare și plată este 25 august 2022, perioadă extrem de scurtă având în vedere că rămân o serie de aspecte tehnice care sunt încă neclare pentru contribuabilii vizați.
Proiectul de lege a fost elaborat anul trecut, inițiatorii acesteia susținând încasările din ce în ce mai mici la Fondul cinematografic ca urmare a restricțiilor impuse în timpul pandemiei de Covid-19 care au dus la închiderea sălilor de cinematograf. În tot acest timp, piața filmelor online a intrat în plină ascensiune. Astfel, în vreme ce taxa va fi plătită către Centrul Național al Cinematografiei, 40% din veniturile obținute ar putea merge către finanțarea directă a producțiilor cinematografice românești.
Baza de calcul este formată din veniturile obținute de la utilizatorii români de către operatorii vizați de această lege, și anume de distribuitorii de video la cerere sub formă de abonament. Această taxă se va aplica inclusiv entităților care nu au filiale locale însă doar pentru veniturile obținute în țara noastră. Vor fi exceptate de la plata acestei taxe pe de altă parte, platformele care au venituri mai mici de 65.000 de euro anual sau un nivel de audiență sub 1% din totalul de abonați din România.
Avem astfel o obligație de plată însă, procedura de declarare și achitare nu a fost încă pusă la dispoziția contribuabililor. Textul de lege crează chiar confuzie în rândul societăților vizate:
„Pe de o parte prevede că termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare obținerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conține o mențiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligația să declare și să transfere către Centrul Național al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru,” scrie Ana Petrescu-Mujdei, Manager Senior, Deloitte România.
Taxa „Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg la nivel global prezent și în UE, un curent care solicită o taxă pe serviciile digitale, mare parte din companiile care oferă astfel de servicii neplătind impozit pe profit în țările în care își desfășoară activitățile, legislațiile actuale permițându-le acest lucru în cazul în care nu au prezență fizică în acele țări.
O serie de jurisdicții din Europa au introdus deja sau intenționează să introducă unilateral astfel de taxe și impozite pe serviciile digital. O taxă similară celei implementate de curând în România este în vigoare și în Franța în cuantum de 3% dar și Austria, în cuantum de 5%. Există discuții cu privire la introducerea unei taxe similare și în Olanda.
„În acest context, în mod similar cu alte țări europene, a fost introdusă „Taxa Netflix” și în România, iar companiile vizate de noua reglementare sunt obligate să o aplice, dar au nevoie în acest scop de definitivarea procedurii de urmat pentru conformare și plată”, conchide Ana Petrescu-Mujdei.
Legea care pune în aplicare această nouă taxă a fost adoptată de Parlament și a intrat în vigoare la începutul lunii, la data de 3 iulie. Aceasta a fost menținută la nivelul din propunerea inițială, și anume 4% din veniturile menționate mai sus deși în perioada primelor dezbateri din Senat, aceasta fusese redusă la 2%.
Primul termen de declarare și plată este 25 august 2022, perioadă extrem de scurtă având în vedere că rămân o serie de aspecte tehnice care sunt încă neclare pentru contribuabilii vizați.
Proiectul de lege a fost elaborat anul trecut, inițiatorii acesteia susținând încasările din ce în ce mai mici la Fondul cinematografic ca urmare a restricțiilor impuse în timpul pandemiei de Covid-19 care au dus la închiderea sălilor de cinematograf. În tot acest timp, piața filmelor online a intrat în plină ascensiune. Astfel, în vreme ce taxa va fi plătită către Centrul Național al Cinematografiei, 40% din veniturile obținute ar putea merge către finanțarea directă a producțiilor cinematografice românești.
Baza de calcul este formată din veniturile obținute de la utilizatorii români de către operatorii vizați de această lege, și anume de distribuitorii de video la cerere sub formă de abonament. Această taxă se va aplica inclusiv entităților care nu au filiale locale însă doar pentru veniturile obținute în țara noastră. Vor fi exceptate de la plata acestei taxe pe de altă parte, platformele care au venituri mai mici de 65.000 de euro anual sau un nivel de audiență sub 1% din totalul de abonați din România.
Avem astfel o obligație de plată însă, procedura de declarare și achitare nu a fost încă pusă la dispoziția contribuabililor. Textul de lege crează chiar confuzie în rândul societăților vizate:
„Pe de o parte prevede că termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare obținerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conține o mențiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligația să declare și să transfere către Centrul Național al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru,” scrie Ana Petrescu-Mujdei, Manager Senior, Deloitte România.
Taxa „Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg la nivel global prezent și în UE, un curent care solicită o taxă pe serviciile digitale, mare parte din companiile care oferă astfel de servicii neplătind impozit pe profit în țările în care își desfășoară activitățile, legislațiile actuale permițându-le acest lucru în cazul în care nu au prezență fizică în acele țări.
O serie de jurisdicții din Europa au introdus deja sau intenționează să introducă unilateral astfel de taxe și impozite pe serviciile digital. O taxă similară celei implementate de curând în România este în vigoare și în Franța în cuantum de 3% dar și Austria, în cuantum de 5%. Există discuții cu privire la introducerea unei taxe similare și în Olanda.
„În acest context, în mod similar cu alte țări europene, a fost introdusă „Taxa Netflix” și în România, iar companiile vizate de noua reglementare sunt obligate să o aplice, dar au nevoie în acest scop de definitivarea procedurii de urmat pentru conformare și plată”, conchide Ana Petrescu-Mujdei.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Timișorenii, nota 7,58 la testul „Siguranța Online
- Studiu Deloitte: în ciuda incertitudinii actuale, investitorii din Europa Centrală privesc cu optimism ultimele luni ale anului
- Directiva UE privind transparenta salariala – de cand produce efecte si ce informatii pune la dispozitia angajatilor
- RomInsolv lansează Evoloo, prima aplicație digitală de prevenire a insolvenței din România
- Generația Z din România rescrie regulile investițiilor: mai puțin imobiliare, mai mult piețe de capital
- Break-urile își mențin relevanța: aproape o cincime din vânzările online de mașini din Europa
- Stup, trei ani de sprijin pentru antreprenori: peste 800 de afaceri lansate în România
- Revolut Bank o numește pe Florina Moisei în rolul de Country Manager al sucursalei din Romania
- Majoritatea marilor investiții imobiliare în derulare sunt construite pe foste platforme industriale, multe orașe din țară oferind încă astfel de oportunități
- Reff & Asociatii | Deloitte Legal isi consolideaza echipa prin promovarea a 23 de avocati incepand din luna septembrie 2025
- EY România anunță șase noi directori în departamentul de Asistență Fiscală și Juridică și în cel de Audit și Servicii Conexe
- Deloitte Romania a asistat ROCA Investments in preluarea pachetului de 20% din actiunile Grupului Adrem
- Allianz-Țiriac a acoperit costuri de aproape 16 milioane de lei pentru riscurile petrecute în vacanțe și deplasări în afara țării în primele șase luni din 2025
- Meta Estate Trust: Alexandru Bonea, actualul CEO își va încheia mandatul la finalul lunii octombrie 2025, de comun acord cu Consiliul de Administrație
- UniCredit Bank devine Participant la sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori București