Cetățenilor ucraineni care au depășit șase luni de prezență în România le revin obligații fiscale suplimentare
Data publicarii: 20-09-2022 | EconomieÎn luna august a acestui an, s-au împlinit deja șase luni de cât primii cetățeni ucraineni refugiați ca urmare a războiului au ajuns în România. Aceștia s-au mutat în țara noastră pentru a căuta protecția fizică dar și financiară, atât pentru ei cât și pentru familiile lor.
Începând cu data de 24 februarie 2021, au intrat în țară peste 1,5 milioane de cetățeni ucraineni din care peste 87.000 au rămas aici și continuă să fie rezidenți ai României. O parte s-au încadrat în muncă în diferite domenii de activitate în vreme ce altă parte și-au înființat mici afaceri de familie pe teritoriul țării noastre.
Astfel, potrivit celor mai recente date furnizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în prezent sunt înregistrate 6420 de contracte active de muncă ale cetățenilor ucraineni din care 4282 sunt date care au data de început chiar în ziua în care a început conflictul cu Rusia. Domeniile de activitate sunt variate, de la 1155 de contracte înregistrate în industria prelucrătoare, 616 în construcții, 495 în HoReCa și până la 345 în domeniul serviciilor administrative sau al activităților de servicii suport.
Cei mai mulți dintre cei care au rămas în România și s-au încadrat în muncă sunt în București, 1297 de persoane, 435 în județul Bistrița-Năsăud, 269 în Timiș, 235 în Arad, 216 în Maramureș, 161 în Bihor respectiv 150 în Argeș, potrivit datelor furnizate de același minister.
Dacă pe partea administrativă lucrurile s-au simplificat pentru cetățenii ucraineni existând o serie de derogări pentru obținerea rezidenței pe perioadă mai mare de șase luni, din punct de vedere al legislației fiscale, aceștia trebuie să fie atenți la câteva detalii. Potrivit legilor în vigoare, șederea pe teritoriul țării pe o perioadă mai mare de 183 de zile, poate atrage cu sine și obligații fiscale suplimentare.
„Astfel, legislația fiscală din România prevede obligația completării formularului Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România de către orice persoană fizică care sosește în țara noastră și va avea o şedere pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat”, scriu Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România și Andra Ciotic, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România.
Chestionarul menționat mai sus trebuie depus la autoritățile fiscale competente după ce cetățenii ucraineni depășesc perioada de 183 de zile de ședere în România. Acesta are ca scop stabilirea statutului fiscal al persoanei fizice, fie că aceasta este rezidentă fiscal în România sau nu. Acest lucru se întâmplă prin emiterea unei notificări privind îndeplinirea condițiilor necesare pentru a fi considerat rezident fiscal în România.
„Chestionarul menționat se depune, la autoritățile fiscale române competente, doar după împlinirea perioadei de 183 de zile de prezență în țară, având ca scop stabilirea statutului fiscal în România a persoanei fizice, respectiv de persoană fizică rezidentă fiscal în România sau nerezidentă. Acest lucru se întâmplă prin emiterea unei Notificări privind îndeplinirea condițiilor de rezidență de către autoritățile fiscale”, adaugă cele două experte EY.
„Prin urmare, pe baza situației personale ce urmează să fie analizată, de la caz la caz, de către autoritățile fiscale, acestea pot concluziona că persoana în cauză îndeplinește sau nu condițiile pentru a fi considerată rezidentă fiscal în România. În urma analizei punctuale, că îndeplinesc condițiile din legislația românească, pentru a fi încadrați ca rezidenți fiscali români, vor deveni impozabili în România, pe veniturile lor globale”, conchid cele două.
Începând cu data de 24 februarie 2021, au intrat în țară peste 1,5 milioane de cetățeni ucraineni din care peste 87.000 au rămas aici și continuă să fie rezidenți ai României. O parte s-au încadrat în muncă în diferite domenii de activitate în vreme ce altă parte și-au înființat mici afaceri de familie pe teritoriul țării noastre.
Astfel, potrivit celor mai recente date furnizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în prezent sunt înregistrate 6420 de contracte active de muncă ale cetățenilor ucraineni din care 4282 sunt date care au data de început chiar în ziua în care a început conflictul cu Rusia. Domeniile de activitate sunt variate, de la 1155 de contracte înregistrate în industria prelucrătoare, 616 în construcții, 495 în HoReCa și până la 345 în domeniul serviciilor administrative sau al activităților de servicii suport.
Cei mai mulți dintre cei care au rămas în România și s-au încadrat în muncă sunt în București, 1297 de persoane, 435 în județul Bistrița-Năsăud, 269 în Timiș, 235 în Arad, 216 în Maramureș, 161 în Bihor respectiv 150 în Argeș, potrivit datelor furnizate de același minister.
Dacă pe partea administrativă lucrurile s-au simplificat pentru cetățenii ucraineni existând o serie de derogări pentru obținerea rezidenței pe perioadă mai mare de șase luni, din punct de vedere al legislației fiscale, aceștia trebuie să fie atenți la câteva detalii. Potrivit legilor în vigoare, șederea pe teritoriul țării pe o perioadă mai mare de 183 de zile, poate atrage cu sine și obligații fiscale suplimentare.
„Astfel, legislația fiscală din România prevede obligația completării formularului Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România de către orice persoană fizică care sosește în țara noastră și va avea o şedere pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat”, scriu Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România și Andra Ciotic, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România.
Chestionarul menționat mai sus trebuie depus la autoritățile fiscale competente după ce cetățenii ucraineni depășesc perioada de 183 de zile de ședere în România. Acesta are ca scop stabilirea statutului fiscal al persoanei fizice, fie că aceasta este rezidentă fiscal în România sau nu. Acest lucru se întâmplă prin emiterea unei notificări privind îndeplinirea condițiilor necesare pentru a fi considerat rezident fiscal în România.
„Chestionarul menționat se depune, la autoritățile fiscale române competente, doar după împlinirea perioadei de 183 de zile de prezență în țară, având ca scop stabilirea statutului fiscal în România a persoanei fizice, respectiv de persoană fizică rezidentă fiscal în România sau nerezidentă. Acest lucru se întâmplă prin emiterea unei Notificări privind îndeplinirea condițiilor de rezidență de către autoritățile fiscale”, adaugă cele două experte EY.
„Prin urmare, pe baza situației personale ce urmează să fie analizată, de la caz la caz, de către autoritățile fiscale, acestea pot concluziona că persoana în cauză îndeplinește sau nu condițiile pentru a fi considerată rezidentă fiscal în România. În urma analizei punctuale, că îndeplinesc condițiile din legislația românească, pentru a fi încadrați ca rezidenți fiscali români, vor deveni impozabili în România, pe veniturile lor globale”, conchid cele două.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Studiu Black Friday: Românii sunt pregătiți să profite de oferte, dar trebuie să fie atenți și la tentativele de fraudă
- EY Law România: Prima înregistrare din oficiu a unui sediu permanent din industria farmaceutică anulată definitiv de instanța de judecată
- Sondaj eJobs: 7 din 10 români trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional. Problemele financiare și cele legate de job îi apasă cel mai mult
- EY România - Sistemul garanție-returnare a apărut din necesitatea identificării unor soluții de optimizare a gestionării ambalajelor primare nereutilizabile
- EY a asistat MidEuropa în vânzarea lanțului de supermarketuri Profi către Ahold Delhaize
- Studiu EY: Piața globală a ofertelor publice inițiale: apetitul investitorilor se mută de la creștere la valoare, pe fondul unei lichidități mai restrânse
- 21.000 de joburi noi au fost scoase în piață de start-up-uri și companiile mici, cu cel mult 50 de angajați, în această toamnă
- Opinie Deloitte: Directiva europeana privind impozitul minim pe profit - o schimbare majora in fiscalitatea internationala si impactul sau in Romania
- Opinie Deloitte: Facturarea electronica generalizata, la un pas de implementare. Cand dispare factura pe hartie?
- Studiu EY: Scade încrederea liderilor din domeniul securității cibernetice în sistemele de apărare ale organizației, iar costurile cresc
- Impactul IRCC după creşterea de 0,02% în ratele creditelor
- EY România: România se aliniază legislației europene și raportările bancare pentru persoanele fizice cu venituri mari au devenit realitate
- Sondaj eJobs: 4 din 10 angajați sunt nemulțumiți de salariu. La fel de mulți cred că o discuție cu managerul pe acest subiect le-ar putea aduce o majorare de maximum 10%
- Studiu EY: Salarizarea, bunăstarea și flexibilitatea atrag tensiuni la locul de muncă și mai mult de o treime dintre angajați sunt susceptibili să demisioneze
- Cushman & Wakefield Echinox, piata investitiilor imobiliare: Numarul proprietatilor vandute a crescut in S1 2023, insa valoarea medie a unei tranzactii s-a redus la jumatate