Opinie Deloitte: Stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare in industria auto din Romania, o abordare fiscala
Data publicarii: 03-11-2022 | AutoSub impulsul politicilor derulate din ce în ce mai intens la nivel european cu privire la tehnologizare și reducerea emisiilor de carbon, activitățile de cercetare-dezvoltare au reintrat în ultimii ani în sfera de interes a companiilor care activează în industria auto autohtonă.
Pe de altă parte, intră în discuție și beneficii evidente și cât se poate de concrete la nivelul companiilor precum menținerea statutului de jucători competitivi pe piața de profil sau valoarea adăugată a produselor comercializate. De asemenea, apar beneficii și pentru angajați, beneficii care se transpun în salarii mai mari, corelate cu stimuli pentru cercetători care sunt invitați să se implice în astfel de activități și în România.
Trebuie să remarcă de asemenea faptul că industria auto este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție semnificativă la produsul intern brut.
„Din perspectivă fiscală, în prezent, legislația românească prevede o serie de facilități pentru companiile care investesc în proiecte de cercetare-dezvoltare, facilități a căror aplicare este observată tot mai des în piață. Mai exact, vorbim despre un beneficiu fiscal de 8% din valoarea cheltuielilor aferente, precum și de scutirea de la plata impozitului pe venit, de 10%, pentru angajații implicați în astfel de activități. Așadar, facilitățile fiscale disponibile au în vedere stimularea activităților de acest gen la nivelul companiilor, precum și pentru stimularea forței de muncă necesare în acest scop”, scriu Gabriel Pătru, Manager, Paul Evi, Manager, și Alex Rotariu, Senior Consultant, Taxe Directe, Deloitte România.
În urma schimbărilor survenite în ultimii ani, domeniul cercetare-dezvoltare a devenit de asemenea o temă importantă de discuție pentru autoritățile publice din țara noastră. Recent, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, declara că aportul mediului privat în domeniul cercetării este mai mare decât cel al fondurilor publice, motiv pentru care are deja în vedere alocarea unor fonduri care să stimuleze suplimentar creșterea investițiilor private în activitatea de cercetare-dezvoltare.
„În acest sens, au fost deja aduse modificări importante cadrului de aplicare a facilităților fiscale privind proiectele de cercetare-dezvoltare, noile reguli fiind aplicabile de la 1 ianuarie 2023. Acestea vin să înlăture mai multe neclarități care, până acum, au limitat accesarea facilităților fiscale pentru cercetare-dezvoltare, și să simplifice procedura de aplicare”, adaugă experții Deloitte nominalizați mai sus.
„Este vorba, în primul rând, despre clarificări care privesc definirea proiectelor eligibile (prin introducerea scopului și a obiectivelor unui proiect), dar și condițiile în care este necesară expertizarea acestor activități. Marii contribuabili sunt obligați, potrivit noilor prevederi, să apeleze la expertiza externă în vederea evaluării eligibilității proiectelor și a activităților pentru a beneficia de stimulentele fiscale amintite, dar, pentru celelalte tipuri de contribuabili, expertiza externă va fi opțională, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de formă și de fond ce pot fi verificate în timpul unei inspecții fiscale, ulterior aplicării acestor facilități”, conchid ei.
Pe de altă parte, intră în discuție și beneficii evidente și cât se poate de concrete la nivelul companiilor precum menținerea statutului de jucători competitivi pe piața de profil sau valoarea adăugată a produselor comercializate. De asemenea, apar beneficii și pentru angajați, beneficii care se transpun în salarii mai mari, corelate cu stimuli pentru cercetători care sunt invitați să se implice în astfel de activități și în România.
Trebuie să remarcă de asemenea faptul că industria auto este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție semnificativă la produsul intern brut.
„Din perspectivă fiscală, în prezent, legislația românească prevede o serie de facilități pentru companiile care investesc în proiecte de cercetare-dezvoltare, facilități a căror aplicare este observată tot mai des în piață. Mai exact, vorbim despre un beneficiu fiscal de 8% din valoarea cheltuielilor aferente, precum și de scutirea de la plata impozitului pe venit, de 10%, pentru angajații implicați în astfel de activități. Așadar, facilitățile fiscale disponibile au în vedere stimularea activităților de acest gen la nivelul companiilor, precum și pentru stimularea forței de muncă necesare în acest scop”, scriu Gabriel Pătru, Manager, Paul Evi, Manager, și Alex Rotariu, Senior Consultant, Taxe Directe, Deloitte România.
În urma schimbărilor survenite în ultimii ani, domeniul cercetare-dezvoltare a devenit de asemenea o temă importantă de discuție pentru autoritățile publice din țara noastră. Recent, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, declara că aportul mediului privat în domeniul cercetării este mai mare decât cel al fondurilor publice, motiv pentru care are deja în vedere alocarea unor fonduri care să stimuleze suplimentar creșterea investițiilor private în activitatea de cercetare-dezvoltare.
„În acest sens, au fost deja aduse modificări importante cadrului de aplicare a facilităților fiscale privind proiectele de cercetare-dezvoltare, noile reguli fiind aplicabile de la 1 ianuarie 2023. Acestea vin să înlăture mai multe neclarități care, până acum, au limitat accesarea facilităților fiscale pentru cercetare-dezvoltare, și să simplifice procedura de aplicare”, adaugă experții Deloitte nominalizați mai sus.
„Este vorba, în primul rând, despre clarificări care privesc definirea proiectelor eligibile (prin introducerea scopului și a obiectivelor unui proiect), dar și condițiile în care este necesară expertizarea acestor activități. Marii contribuabili sunt obligați, potrivit noilor prevederi, să apeleze la expertiza externă în vederea evaluării eligibilității proiectelor și a activităților pentru a beneficia de stimulentele fiscale amintite, dar, pentru celelalte tipuri de contribuabili, expertiza externă va fi opțională, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de formă și de fond ce pot fi verificate în timpul unei inspecții fiscale, ulterior aplicării acestor facilități”, conchid ei.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Sondaj Cargus: 63% dintre romani aleg magazine online locale, indiferent de generatie, pentru livrarea mai rapida si returul mai facil
- Opinie Deloitte: Frana brusca pe cheltuielile publice – cu ce conditii vine „pasuirea” de la Comisia Europeana?
- EY Romania: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani
- Studiu Deloitte: 2/3 dintre angajatorii din Romania considera foarte important echilibrul dintre agilitatea necesara dezvoltarii afacerii si stabilitatea de care au nevoie angajatii
- Studiu Deloitte: cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor, dar indicele global de circularitate scade, pe fondul consumului galopant de resurse si materii prime virgine
- DAN AIR a efectuat primul zbor comercial pe ruta București - Damasc
- Virgil Șoncutean primește al patrulea mandat la conducerea Allianz-Țiriac Asigurări
- EY Romania: Tehnologia cloud reprezinta cea mai avansata si raspandita solutie emergenta in companiile din Romania
- OLX Group anunta vanzarea companiei KIWI Finance catre Partners Financial Services
- Schneider Electric o numește pe Esther Finidori în funcția de Chief Sustainability Officer
- 3 din 5 tineri nu au cumpărat până acum o asigurare 100% digitală. Generația Z vrea procese digitale rapide și produse simple, la costuri mici, pentru a cumpăra online
- Copiii intră în vacanță, hackerii nu - Sfaturi ARB pentru siguranța online în familie
- Studiu EY: Trei din patru departamente juridice își perfecționează strategiile de tehnologie și date, dar numai 25% prioritizează GenAI
- Alegerile prezidențiale aduc calm pe piețele financiare: leul rămâne stabil, investitorii mizează pe continuitate
- Studiu EY: Consumatorii caută forme de divertisment locale și live în contextul incertitudinii globale, însă tehnologia rămâne un element esențial