Opinie Deloitte: Stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare in industria auto din Romania, o abordare fiscala

Sub impulsul politicilor derulate din ce în ce mai intens la nivel european cu privire la tehnologizare și reducerea emisiilor de carbon, activitățile de cercetare-dezvoltare au reintrat în ultimii ani în sfera de interes a companiilor care activează în industria auto autohtonă.

Pe de altă parte, intră în discuție și beneficii evidente și cât se poate de concrete la nivelul companiilor precum menținerea statutului de jucători competitivi pe piața de profil sau valoarea adăugată a produselor comercializate. De asemenea, apar beneficii și pentru angajați, beneficii care se transpun în salarii mai mari, corelate cu stimuli pentru cercetători care sunt invitați să se implice în astfel de activități și în România.

Trebuie să remarcă de asemenea faptul că industria auto este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție semnificativă la produsul intern brut.

„Din perspectivă fiscală, în prezent, legislația românească prevede o serie de facilități pentru companiile care investesc în proiecte de cercetare-dezvoltare, facilități a căror aplicare este observată tot mai des în piață. Mai exact, vorbim despre un beneficiu fiscal de 8% din valoarea cheltuielilor aferente, precum și de scutirea de la plata impozitului pe venit, de 10%, pentru angajații implicați în astfel de activități. Așadar, facilitățile fiscale disponibile au în vedere stimularea activităților de acest gen la nivelul companiilor, precum și pentru stimularea forței de muncă necesare în acest scop”, scriu Gabriel Pătru, Manager, Paul Evi, Manager, și Alex Rotariu, Senior Consultant, Taxe Directe, Deloitte România.

În urma schimbărilor survenite în ultimii ani, domeniul cercetare-dezvoltare a devenit de asemenea o temă importantă de discuție pentru autoritățile publice din țara noastră. Recent, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, declara că aportul mediului privat în domeniul cercetării este mai mare decât cel al fondurilor publice, motiv pentru care are deja în vedere alocarea unor fonduri care să stimuleze suplimentar creșterea investițiilor private în activitatea de cercetare-dezvoltare.

„În acest sens, au fost deja aduse modificări importante cadrului de aplicare a facilităților fiscale privind proiectele de cercetare-dezvoltare, noile reguli fiind aplicabile de la 1 ianuarie 2023. Acestea vin să înlăture mai multe neclarități care, până acum, au limitat accesarea facilităților fiscale pentru cercetare-dezvoltare, și să simplifice procedura de aplicare”, adaugă experții Deloitte nominalizați mai sus.

„Este vorba, în primul rând, despre clarificări care privesc definirea proiectelor eligibile (prin introducerea scopului și a obiectivelor unui proiect), dar și condițiile în care este necesară expertizarea acestor activități. Marii contribuabili sunt obligați, potrivit noilor prevederi, să apeleze la expertiza externă în vederea evaluării eligibilității proiectelor și a activităților pentru a beneficia de stimulentele fiscale amintite, dar, pentru celelalte tipuri de contribuabili, expertiza externă va fi opțională, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de formă și de fond ce pot fi verificate în timpul unei inspecții fiscale, ulterior aplicării acestor facilități”, conchid ei.