Expertii Deloitte: inflatia, incertitudinile geopolitice si noile obligatii de conformare fiscala determina companiile sa acorde o atentie sporita gestionarii costurilor

Potrivit experților Deloitte și nu numai, presiunile inflaționiste, incertitudinile geopolitice și contextul economic internațional sunt cei dintre cei mai importanți factori care i-au determinat pe cei care conduc companii în România să acorde o atenție sporită gestionării costurilor, începând cu cele de producție sau operaționale și până la costurile de finanțare și de conformare. La această concluzie s-a ajuns în urma conferinței anuale Deloitte Tax & Legal Week.

De asemenea, companiile sunt îndemnate să acorde o atenție sporită și măsurilor de sprijinire a angajaților care sunt afectați de creșterea generalizată a prețurilor din ultima perioadă. Sunt necesare astfel în lunile care urmează măsuri de stimulare a investițiilor dar și de o creștere a absorbției de fonduri europene astfel încât economia să poată crește sustenabil pe termen lung.

Pe termen scurt de exemplu, noile sisteme de raportare fiscală reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile din România.

„Faptul că aceste obligații au survenit în paralel a generat o presiune semnificativă atât pe contribuabili, cât și pe autoritatea fiscală, dar beneficiile așteptate pe termen lung ar trebui să compenseze tot acest efort. Printre acestea se numără perspectiva unor controale fiscale mai puțin împovărătoare de ambele părți, dat fiind că acestea se vor putea derula la distanță, pe baza documentelor furnizate prin sistemele menționate. Până la implementarea integrală, însă, inspecțiile fiscale se vor derula conform procedurilor actuale, iar finalul anului este, de regulă, bogat în astfel de inițiative din partea autorităților fiscale”, scrie Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

În această perioadă, a crescut de asemenea și activitatea de control atât din partea ANAF cât și din partea altor instituții precum ANPC sau a Oficiului Național de Combatere și Prevenire a Spălării Banilor.

„În cazul ANPC, există și o schimbare a cadrului de reglementare, prin transpunerea în legislația națională a Directivei Omnibus, în luna mai a acestui an, care, printre altele, acordă autorității puteri de control și sancționare sporite, inclusiv posibilitatea de a aplica amenzi în funcție de cifra de afaceri. În același timp, constatăm o înclinare mai pronunțată din partea companiilor spre contestarea în justiție a măsurilor impuse de autoritățile de control și spre solicitarea reparării pagubelor suferite. În acest context, sunt bine-venite măsurile de digitalizare a instanțelor, demarate în timpul pandemiei și continuate prin finanțarea asigurată de PNRR, care vor ajuta ca aceste litigii să fie mai puțin disruptive pentru contribuabili. Totodată, asistăm la un apetit în creștere din partea companiilor private, dar și a instanțelor naționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu scopul de a obține din partea acesteia soluții pentru unificarea practicii la nivelul pieței comune și de a oferi garanții de obiectivitate și de imparțialitate crescută pentru mediul de afaceri. Această tendință este confirmată de faptul că România a ajuns pe locul patru în Uniunea Europeană în funcție de numărul de sesizări transmise CJUE în 2021”, adaugă Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Ne confruntăm de asemenea și cu tensiuni din ce în ce mai mari pe piața muncii cauzate de inflația din ultimele luni. De aceea, gestionarea forței de muncă a intrat rapid în topul provocărilor cu care se confruntă companiile din România în acest an atât din punct de vedere al costurilor cât și în ceea ce privește atragerea și retenția angajaților.

„În aceste condiții, ambele categorii caută soluții de eficientizare, inclusiv prin organizarea forței de muncă sub forma unui ecosistem, format din colaboratori interni și externi, lucrători din economia la cerere (gig economy), platforme digitale de lucru etc. Însă cei care apelează la astfel de soluții trebuie să țină cont de faptul că aceste zone nu sunt încă reglementate corespunzător și, chiar dacă la nivelul Uniunii Europene există o preocupare în această direcție, până la atingerea unei clarități cu privire la ce și cum va fi reglementat, trebuie să cântărească cu multă atenție modalitatea de cuplare la un astfel de ecosistem, pentru a se asigura că soluția urmată nu atrage riscuri fiscale în eventualitatea unor controale. O altă provocare este legată de inflația care erodează veniturile angajaților și, implicit, crește presiunea pe angajatori să găsească soluții pentru a compensa aceste evoluții nefavorabile. În acest context, măsurile anunțate, asumate prin PNRR, de retragere a facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ar trebui gândite etapizat, cu revenirea în trepte la cota unică de impozitare generală (de 10%), astfel încât cei care beneficiază în prezent de scutire de la plata impozitului pe venit să asimileze mai ușor eliminarea facilităților”, a adăugat Raluca Bontaș, Partener Gobal Employer Services, Deloitte România.