Opinie Deloitte: Dilema momentului in consolidarea fiscal-bugetara: reteta insuccesului sau calea catre echilibrul real?

La fel ca și în anii anteriori, discuțiile despre consolidarea fiscal-bugetară apar de cel puțin două ori pe an, înainte de elaborarea bugetului și după o perioadă de execuție de aproximativ șase luni când, pe fondul încasărilor sub program și sub amenințarea ratării țintei de deficit bugetar, reprezentanții autorităților și ai altor instituții financiare ori al mediului de afaceri, expun posibile soluții care să ajute la echilibrarea bugetară.

Nu e deloc o surpriză că majoritatea celor care propun soluții, se bazează pe măsuri rapide, extreme sau insuficient analizate care de cele mai multe ori au rezultate incerte. Pentru a ieși din acest cerc vicios care se perpetuează de ani și ani, discuția ar trebui să înceapă de la modul în care este construit bugetul de stat, aceasta fiind și principala cauză a fragilității sale permanente.

„În mod tradițional, în România, la elaborarea bugetului de stat reprezentanții autorităților iau în calcul venituri supraestimate și cheltuieli mai mici decât cele preconizate, mizând de fiecare dată pe evenimente excepționale care să aducă mai mulți bani la buget (creștere economică peste așteptări, evoluții financiare internaționale favorabile etc.) sau pe faptul că oricând există anumite cheltuieli care pot fi sacrificate, cum ar fi cele pentru investiții”, scrie Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

„Rectificările bugetare se bazează pe aceeași formulă, iar la finalul anului rezultatul, previzibil de altfel, este cosmetizat pe cât posibil și pus pe seama unor factori identificați pe parcurs. Astfel, structura bugetară șubredă este perpetuată de le an la an, și, din acest considerent, de fiecare dată suntem prinși pe picior greșit atunci când condițiile economice devin adverse (cum s-a întâmplat la izbucnirea pandemiei, care ne-a „surprins” cu un deficit bugetar cu mult peste limita admisă de UE, înregistrat după mai mulți ani de creștere economică record, la apariția crizei energetice, la declanșarea războiului din Ucraina etc.)”, adaugă acesta.

În consecință, bugetul de stat trebuie constituit conform principiului bunei guvernanțe, pe baza unor venituri estimate cu prudență și pe cheltuieli maximale astfel încât să poată fi asigurat echilibrul pe termen lung.

„Dar, în practică, istoria se repetă și anul acesta– Consiliul Fiscal a avertizat încă de la elaborarea bugetului de stat că veniturile luate în calcul sunt supraevaluate (cu peste 11 miliarde de lei), iar cheltuielile sub-bugetate (cu nouă miliarde de lei), iar deficitul la finalul anului ar urma să se situeze la 5,7% din PIB, în loc de 4,4% din PIB cât și-au stabilit autoritățile ca țintă. Așadar, din start construcția a avut o bază instabilă, astfel că deficitul bugetar înregistrat după primele cinci luni ale anului, de 2,32% din PIB (față de 1,4% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut) indică în mod evident că anul acesta România nu riscă doar depășirea țintei de deficit, ci chiar un nivel peste cel de anul trecut și, astfel, să își încalce angajamentul asumat în fața autorităților europene, de reducere graduală a dezechilibrului bugetar, astfel încât să revină sub limita maximă admisă în UE, de 3% din PIB, la finalul anului 2024”, conchide expertul Deloitte.