Studiul Deloitte: locuintele din Romania continua sa fie printre cele mai accesibile din Europa. Cluj-Napoca este orasul cel mai scump atat pentru cumparatori, cat si pentru chiriasi
Data publicarii: 25-09-2023 | ImobiliarePotrivit studiului Deloitte Property Index 2023, România se află pe al treilea loc în topul țărilor europene cu cele mai accesibile locuințe, după Bosnia-Herțegovina și Grecia, cu un preț mediu de 1417 euro pe metrul pătrat. Prețurile sunt la nivelul anului 2022 iar cel menționat anterior reprezintă totuși o creștere față de anul 2021, când media pe țară era de 1266 de euro pe metrul pătrat de locuință construită.
Studiul a fost realizat pe baza datelor din principalele 76 orașe din 27 de țări de pe continent. Cu prețurile convertite în euro pentru a putea oferi o imagine de ansamblu, observăm că Austria rămâne în continuare cea mai scumpă țară europeană cu aproape 5000 de euro pe metru pătrat (4925 conform Deloitte). Aceasta este urmată de Germania cu 4800 de euro, Franța cu 4639 de euro și Norvegia cu 4204 euro.
Majoritatea piețelor din țările analizate de Deloitte cu ocazia acestui studiu au înregistrat creșteri în ultimul an, singurele excepții fiind Regatul Unit, Danemarca și Franța cu scăderi de prețuri de 18.8%, 9,7% respectiv 0,2%. De asemenea, conform studiului, un român are nevoie de 6,3 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuință de 70 mp. Acest lucru plasează România pe un onorabil loc șase din punct de vedere al accesibilității după Belgia (4,3 salarii anuale brute), Norvegia (4,7 salarii anuale brute), Danemarca (5), Slovenia (5,6) și Italia (6,2). Cel mai mic grad de accesibilitate la nivel european este înregistrat în Slovacia, unde sunt necesare 14,1 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuință nouă de 70 mp. Pe cel de-al doilea loc din acest punct de vedere se clasează vecina Slovaciei, Cehia, unde cetățenii au nevoie de 13,3 salarii anuale brute pentru o astfel de achiziție.
„Anul trecut a fost marcat de incertitudine în segmentul pieței imobiliare rezidențiale, pe fondul creșterii costurilor de finanțare care au afectat creditele ipotecare contractate pe perioadă lungă. În ceea ce privește volumele, deși pare că asistăm la o ușoară scădere a cererii de proprietăți rezidențiale, tot ca urmare a costurilor tot mai mari de finanțare și a scăderii puterii de cumpărare cauzate de inflație, piața a crescut ușor pe segmentul chiriilor. Așteptările pentru următoarele 12 luni sunt ca prețurile locuințelor să se stabilizeze, conform studiului, iar datele recente ale BNR arată o revigorare a creditării ipotecare în comparație cu 2022, atât în lei, cât și în euro. O altă tendință semnificativă pentru anul viitor este accentul pe locuințele sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic, iar consumatorii informați deja caută anumite produse rezidențiale”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță Fiscală pentru sectorul Imobiliar.
În ceea ce privește cele mai scumpe locuințe din Europa, clasamentul orașelor este condus de Paris cu un preț mediu de 14,622 de euro pe metru pătrat, urmat de Munchen cu 11,400 de euro pe metru pătrat și Londra cu 9.163 de euro pe metru pătrat.
În România, cele mai scumpe locuințe sunt în orașul Cluj-napoca, cu un preț mediu de 2.363 de euro pe metru pătrat, pe locul al doilea clasându-se capitala, București, cu un preț mediu de 1.693 de euro pe metru pătrat.
În ceea ce privește costurile cu închirierea locuințelor, cel mai scump oraș din Europa este Dublin, cu o chirie medie lunară de 32,8 euro pe metru pătrat. Pe locul al doilea se situează Paris, cu 28,5 EUR/mp, urmat de Oslo (28 EUR/mp). La cealaltă extremă, Bulgaria continuă să fie țara cu cele mai mici chirii medii, de 4,6 EUR/mp pentru cei care locuiesc în Sofia, urmată de Grecia, unde chiria medie lunară pentru cei din Salonic este de 6,6 EUR/mp.
„Sustenabilitatea are o pondere tot mai mare în orice proces de evaluare, aspect valabil inclusiv în ceea ce privește locuințele, atât pentru vânzători, cât și pentru cumpărători. Stimulată de cerințele de reglementare și de numeroși alți actori interesați (stakeholders), această tendință a fost accelerată de creșterea semnificativă a prețului energiei și este vizibilă în toată Europa, unde dezvoltatorii rezidențiali au fost obligați să caute soluții alternative de energie, iar proprietarii și-au dotat casele cu panouri solare, sisteme geotermale sau alte tehnologii de energie regenerabilă”, a declarat Marius Vasilescu, Partener Consultanță Financiară, Deloitte România.
Studiul a fost realizat pe baza datelor din principalele 76 orașe din 27 de țări de pe continent. Cu prețurile convertite în euro pentru a putea oferi o imagine de ansamblu, observăm că Austria rămâne în continuare cea mai scumpă țară europeană cu aproape 5000 de euro pe metru pătrat (4925 conform Deloitte). Aceasta este urmată de Germania cu 4800 de euro, Franța cu 4639 de euro și Norvegia cu 4204 euro.
Majoritatea piețelor din țările analizate de Deloitte cu ocazia acestui studiu au înregistrat creșteri în ultimul an, singurele excepții fiind Regatul Unit, Danemarca și Franța cu scăderi de prețuri de 18.8%, 9,7% respectiv 0,2%. De asemenea, conform studiului, un român are nevoie de 6,3 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuință de 70 mp. Acest lucru plasează România pe un onorabil loc șase din punct de vedere al accesibilității după Belgia (4,3 salarii anuale brute), Norvegia (4,7 salarii anuale brute), Danemarca (5), Slovenia (5,6) și Italia (6,2). Cel mai mic grad de accesibilitate la nivel european este înregistrat în Slovacia, unde sunt necesare 14,1 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuință nouă de 70 mp. Pe cel de-al doilea loc din acest punct de vedere se clasează vecina Slovaciei, Cehia, unde cetățenii au nevoie de 13,3 salarii anuale brute pentru o astfel de achiziție.
„Anul trecut a fost marcat de incertitudine în segmentul pieței imobiliare rezidențiale, pe fondul creșterii costurilor de finanțare care au afectat creditele ipotecare contractate pe perioadă lungă. În ceea ce privește volumele, deși pare că asistăm la o ușoară scădere a cererii de proprietăți rezidențiale, tot ca urmare a costurilor tot mai mari de finanțare și a scăderii puterii de cumpărare cauzate de inflație, piața a crescut ușor pe segmentul chiriilor. Așteptările pentru următoarele 12 luni sunt ca prețurile locuințelor să se stabilizeze, conform studiului, iar datele recente ale BNR arată o revigorare a creditării ipotecare în comparație cu 2022, atât în lei, cât și în euro. O altă tendință semnificativă pentru anul viitor este accentul pe locuințele sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic, iar consumatorii informați deja caută anumite produse rezidențiale”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță Fiscală pentru sectorul Imobiliar.
În ceea ce privește cele mai scumpe locuințe din Europa, clasamentul orașelor este condus de Paris cu un preț mediu de 14,622 de euro pe metru pătrat, urmat de Munchen cu 11,400 de euro pe metru pătrat și Londra cu 9.163 de euro pe metru pătrat.
În România, cele mai scumpe locuințe sunt în orașul Cluj-napoca, cu un preț mediu de 2.363 de euro pe metru pătrat, pe locul al doilea clasându-se capitala, București, cu un preț mediu de 1.693 de euro pe metru pătrat.
În ceea ce privește costurile cu închirierea locuințelor, cel mai scump oraș din Europa este Dublin, cu o chirie medie lunară de 32,8 euro pe metru pătrat. Pe locul al doilea se situează Paris, cu 28,5 EUR/mp, urmat de Oslo (28 EUR/mp). La cealaltă extremă, Bulgaria continuă să fie țara cu cele mai mici chirii medii, de 4,6 EUR/mp pentru cei care locuiesc în Sofia, urmată de Grecia, unde chiria medie lunară pentru cei din Salonic este de 6,6 EUR/mp.
„Sustenabilitatea are o pondere tot mai mare în orice proces de evaluare, aspect valabil inclusiv în ceea ce privește locuințele, atât pentru vânzători, cât și pentru cumpărători. Stimulată de cerințele de reglementare și de numeroși alți actori interesați (stakeholders), această tendință a fost accelerată de creșterea semnificativă a prețului energiei și este vizibilă în toată Europa, unde dezvoltatorii rezidențiali au fost obligați să caute soluții alternative de energie, iar proprietarii și-au dotat casele cu panouri solare, sisteme geotermale sau alte tehnologii de energie regenerabilă”, a declarat Marius Vasilescu, Partener Consultanță Financiară, Deloitte România.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Focus pe Ferentari
- Analiza EY: Evoluția pieței de fuziuni și achiziții din România în primele nouă luni din 2023
- EY România: Aplicarea beneficiilor fiscale ar contribui major la optimizarea fluxurilor financiare și la consolidarea fiscală a afacerilor din România
- Black Friday crește cu 20% numărul de joburi disponibile în piață
- Studiu Black Friday: Românii sunt pregătiți să profite de oferte, dar trebuie să fie atenți și la tentativele de fraudă
- EY Law România: Prima înregistrare din oficiu a unui sediu permanent din industria farmaceutică anulată definitiv de instanța de judecată
- Sondaj eJobs: 7 din 10 români trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional. Problemele financiare și cele legate de job îi apasă cel mai mult
- EY România - Sistemul garanție-returnare a apărut din necesitatea identificării unor soluții de optimizare a gestionării ambalajelor primare nereutilizabile
- EY a asistat MidEuropa în vânzarea lanțului de supermarketuri Profi către Ahold Delhaize
- Studiu EY: Piața globală a ofertelor publice inițiale: apetitul investitorilor se mută de la creștere la valoare, pe fondul unei lichidități mai restrânse
- 21.000 de joburi noi au fost scoase în piață de start-up-uri și companiile mici, cu cel mult 50 de angajați, în această toamnă
- Opinie Deloitte: Directiva europeana privind impozitul minim pe profit - o schimbare majora in fiscalitatea internationala si impactul sau in Romania
- Opinie Deloitte: Facturarea electronica generalizata, la un pas de implementare. Cand dispare factura pe hartie?
- Studiu EY: Scade încrederea liderilor din domeniul securității cibernetice în sistemele de apărare ale organizației, iar costurile cresc
- Impactul IRCC după creşterea de 0,02% în ratele creditelor