EY România: România se aliniază legislației europene și raportările bancare pentru persoanele fizice cu venituri mari au devenit realitate

Potrivit Ordinului BNR 4/2023, băncile din România au depus prima raportare a veniturilor realizate de către persoanele fizice care activează în sectorul financiar și care au avut parte de remunerații anuale de minim 1 milion de euro. Această raportare este o transpunere a unei directive la nivel unional pentru persoanele din conducerea băncilor care au câștigat în anul 2022 peste acest prag amintit mai sus. Astfel, potrivit datelor oficiale, țara noastră are trei bancheri cu venituri anuale de peste un milion de euro. În aceeași situație se află și Portugalia, Ungaria și Slovenia, fiecare cu câte trei reprezentanți în acest top al salariilor.

Ordinul 4/2023 a fost publicat în Monitorul Oficial 391 din 18 mai 2023. Acesta preia în legislația națională prevederile Ghidului Autorității Bancare Europene (ABE) 06/2022 prin care și băncile din România vor raporta la BNR salariile angajaților.

„Condiția este aceea ca instituțiile bancare selectate de Banca Națională pentru raportare să acopere cel puțin 60% din volumul activelor sistemului bancar din România. Dacă acest lucru nu este posibil, BNR va colecta informații de la cel mult 20 de bănci persoane juridice române, fiind excluse cele cu privire la care raportarea se face la nivel de grup.

Este vorba și despre bănci cu capital românesc și despre băncile sau grupurile bancare din UE, prezente în România, care vor raporta, de asemenea, informații privind remunerarea pentru toate sucursalele aflate în consolidare prudențială, inclusiv pentru sucursalele din alte state membre și țări terțe. Informațiile vor fi raportate pe baza cifrelor înregistrate la sfârșitul exercițiului financiar, iar prima raportare se referă la anul 2022”, scriu Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi Alexandra Pătrăscioiu, Avocat, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL.

Ordinele BNR 4 și 5 din 2023 privind raportarea cerută de banca centrală a țării noastre sunt în acord cu prevederile europene. De reținut faptul că în urma acestora, se extinde zona de raportare a informațiilor privind averile mari din zona serviciilor financiar-bancare și anume veniturile care depășesc un milion de euro.

„Se poate aprecia astfel că, deși nu există nicio legătură directă între eforturile ANAF de aducere la suprafață spre impozitare în conformitate cu legislația națională privind impozitul pe veniturile realizate în România și prevederile BNR pentru băncile din sistem, este evident că autoritățile statului acționează concertat pentru creșterea conformării fiscale. Pe de o parte, vorbim despre alinierea la legislația financiar-bancară europeană, cu transpunerea reglementărilor în legislația românească. Pe de altă parte, este vorba despre creșterea transparenței în declarațiile de venituri, spre impunere, pentru acuratețea colectării veniturilor la bugetul statului din impozitele aplicate persoanelor fizice”, adaugă cei doi.

„Având în vedere transformarea continuă a economiei și elementele de noutate în domeniul serviciilor financiare (fintech, crypto, noi tipuri de instituții financiare de tip netradițional) sunt de așteptat noi reglementări pe segmentul veniturilor realizate de persoanele fizice pe teritoriul României”, conchid cei doi specialiști EY.