Credite reale cu adeverinte false

Retelele de infractori produc pe banda rulanta adeverinte de venit, in baza carora diverse persoane respinse initial de banci reusesc sa obtina imprumuturi, noteaza Saptamana Financiara. Fenomenul risca sa se amplifice, avand in vedere ca noul regulament pentru credite defavorizeaza persoanele cu venituri scazute, principalele victime ale infractorilor.

Tot mai multe banci sunt pacalite in ultima vreme de diverse grupuri infractionale, care folosesc acte false pentru obtinerea de imprumuturi. Astfel, ofiterii de credit ajung sa aprobe dosare care au la baza adeverinte de venit si carti de munca fictive. Cea mai noua descoperire a politiei a avut loc in Constanta, unde un grup infractional format din sapte persoane a indus in eroare mai multe unitati bancare si comercianti de electrocasnice cu plata in rate de pe raza municipiului. Acestia falsificau atat contracte de munca si adeverinte de venit, cat si adeverinte emise de Inspectoratul Teritorial de Munca. Prejudiciul cauzat se ridica la 2,8 miliarde lei vechi, conform estimarilor politiei.

Fraudele se inmultesc

Tot la inceputul lunii iunie, Serviciul de Investigare a Fraudelor din Bihor a inceput urmarirea penala asupra a cinci persoane, acuzate de savarsirea infractiunilor de inselatorie, complicitate la inselatorie, fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals. Infractorii detineau o firma de care se foloseau pentru a intocmi si emite in numele ei adeverinte de venit, cu ajutorul carora cumparau electrocasnice in rate. Ulterior, nu plateau nicio rata, astfel ca in total au prejudiciat o serie de magazine din Oradea cu aproape 15.000 lei.

In schimb, in Cluj, pagubele descoperite de politie s-au ridicat la peste 200.000 lei. In total, 12 banci au fost tepuite de o grupare condusa de patru persoane cu varste cuprinse intre 30 si 39 ani. Infractorii racolau diverse persoane fizice, propunandu-le, in schimbul unor procente stabilite pentru fiecare caz in parte, facilitarea obtinerii de credite de nevoi personale. Iar pentru inducerea in eroare a functionarilor bancari, acestia foloseau adeverinte de venit si carti de munca false.

Trebuie spus ca astfel de situatii nu sunt izolate, ci se produc la nivelul intregii tari. In perioada aprilie 2006-martie 2007, Inspectoratul General al Politiei a efectuat o ampla operatiune la nivel national, care s-a soldat cu depistarea a peste 6.000 de infractiuni legate de acordarea de credite de consum. Pe parcursul acestei activitati, au fost instrumentate 1.368 de dosare in domeniu, in care au fost cercetate mai mult de 3.000 de persoane. Prejudiciul total cauzat a fost estimat la 55 milioane lei, din care numai 12 milioane au fost recuperati. Conform politiei, au fost pagubite institutii bancare si nebancare, precum si societati de asigurare, faptele fiind favorizate de reducerea documentelor solicitate la acordarea creditelor de consum.

Functionari complici

Pentru prevenirea fraudelor, bancile au luat masuri de instruire a personalului pentru a detecta o gama cat mai larga de fraude. "Colegii din sucursale respecta cu strictete procedurile interne de analiza a clientului si intreprind cercetari pentru a confirma identitatea unei persoane fizice sau a unei companii", afirma Adriana Tudorancea, director pentru produse de retail la UniCredit Tiriac Bank. "In cazul in care exista suspiciuni in legatura cu autenticitatea documentelor, banca face verificari suplimentare pentru a stabili daca documentele prezentate sunt valabile sau false", spune Mihai Rauta, director pentru credite de consum la Raiffeisen Bank.

In anumite cazuri, infractorii sunt insa chiar functionarii bancari. De exemplu, in judetul Giurgiu, un grup infractional a fost implicat in obtinerea de 59 credite bancare in valoare totala de 1,5 milioane lei. Gruparea era condusa si coordonata de R. Elena, de profesie economist, care ocupa functia de "consilier client retail" in cadrul unei agentii bancare din orasul Bolintin-Vale. In urma cercetarilor, s-a constatat ca o persoana din grup atragea "clientii", promitandu-le ca are relatii si cunostinte la unitatea bancara si ca "va rezolva cu documentele necesare acordarii creditului". Pentru aceste servicii, victimele achitau 50% din creditul luat de la banca, procentul ridicat fiind justificat prin faptul ca va trebui sa dea si functionarilor bancari cu care aranjau imprumutul o parte din suma. Din declaratiile persoanelor implicate a reiesit ca acesti clienti erau indrumati sa se adreseze angajatei care avea biroul la intrarea in unitate, care era de fapt coordonatoarea grupului.

Integral in Saptamana Financiara