Trei scenarii pentru deficit: concedieri, impozite marite sau dezastru economic

Cheltuielile bugetare scapate de sub control in ultimele 12 luni sunt principala problema pe care trebuie sa o gestioneze viitorul guvern in 2010, cand deficitul bugetar ar trebui sa fie redus cu cel putin 2,5 miliarde de euro, potrivit intelegerii de finantare cu Fondul Monetar International.

"Urmeaza o ajustare dramatica", avertiza recent reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu. Pe termen scurt, premierul desemnat pe baza alegerilor de ieri trebuie sa reuseasca sa treaca prin Parlament un buget nepopular. Pe termen mediu, trebuie sa il si puna in aplicare. Guvernul are in fata trei scenarii posibile.

1. Reduceri de cheltuieli: concedierea a 20% dintre functionari sau taierea salariilor cu 20%? Acestea par a fi nuantele sugerate in campanie de cei doi contracandidati la alegerile prezidentiale, Traian Basescu, respectiv Mircea Geoana. Insa niciunul dintre cei doi nu si-a formulat scenariul in mod explicit. Dimpotriva, competitorii au plusat cu promisiuni pe zona de cheltuieli cu educatia si sanatatea.

2. Majorari de impozite: atat Traian Basescu, cat si Mircea Geoana au promis ca nu vor majora TVA sau cota unica. Insa pentru viitorul prim-ministru, respectarea acestei promisiuni depinde de cat capital politic isi permite sa piarda daca aplica in totalitate reducerile necesare de cheltuieli. De asemenea, promisiunile de campanie au omis celelalte tipuri de fiscalitate, iar una dintre modalitatile pe care guvernul le va avea la indemana va fi majorarea substantiala a taxelor pe proprietate.

3. Dezastru economic: in cazul in care guvernul nici nu va taia din cheltuieli, nici nu va mari veniturile, riscul pentru economia privata este prelungirea recesiunii si cresterea numarului de falimente si someri. Chiar si in cazul acesta, guvernul va avea mai multe parghii prin care sa puna zona privata sa plateasca pagubele din sectorul public:

- Arierate: daca platile statului catre companii nu vor fi facute la timp, redresarea economica s-ar putea dovedi doar varful intermediar al unei recesiuni in W. Principalul oponent al acestui scenariu este Fondul Monetar International.

- Acumularea de datorii noi: statul poate apela inca o perioada la rezerva de lichiditati a bancilor, insa asta s-ar traduce intr-un nivel ridicat al dobanzilor la creditele pentru companii. Adica, scenariul determinant pentru o recesiune in L.

- Deprecierea cursului euro/leu: in acest fel, statul s-ar putea finanta mai ieftin. Efectele negative - sistemul bancar ar fi sufocat de cresterea restantelor la credite, iar investitiile in tehnologie ar deveni si mai scumpe.

- Finantarea deficitului bugetar prin emisiune monetara, care ar reaprinde inflatia. Acest scenariu intampina insa opozitia ferma a Bancii Nationale.

Integral in Business Standard