Romania aplica TVA redus la mai putine bunuri si servicii decat majoritatea tarilor UE

Romania a optat sa aplice cota redusa de TVA de 9% la cinci categorii de bunuri si servicii, in timp ce marea majoritatea a statelor membre practica TVA redus si chiar foarte redus, insemnand mai putin de 5%, la aproape toate cele 18 mari categorii de bunuri si servicii din directiva TVA.

Romania a selectat pentru cota redusa de TVA, la elaborarea Codului Fiscal, cinci mari tipuri de bunuri si servicii din lista anexata la directiva europeana privind TVA si una pentru cota zero, la trasportul intern si international de pasageri. Pe langa cota standard de 19%, Romania o singura cota redusa de 9% care se plateste pentru medicamente, proteze medicale, carti, ziare si reviste (incadrate in aceeasi categorie), intrarea la castele, muzee, spectacole si cazare la hotel. Majoritatea statelor membre practica doua sau chiar trei cote reduse de TVA.

Directiva europeana care permite aplicarea cotelor reduse de TVA pentru unele bunuri si servicii este folosita de aproape toate statele membre, 25 din 27 de tari UE avand cote reduse de TVA. Cele doua exceptii in spatiul comunitar sunt Danemarca si Slovacia. Dealtfel, Slovacia este singura tara membra care nu a ales niciuna dintre facilitatile acordate prin directiva TVA, preferand sa mentina cota standard pentru toate bunurile si serviciile.

In majoritatea statelor, cotele reduse sunt cu 5-6 pana la 10 procente sub nivelul minim agreat in Uniune pentru cota standard de TVA, stabilita la 15%. In acelasi timp, sase tari au cote foarte reduse, cuprinse intre 2 si 4%, iar un mare numar de tari aplica chiar o cota "zero" de TVA, dar numai pentru anumite sectoare foarte restranse. Cota "zero" de TVA nu exista doar in Olanda si Slovacia.

Principalul instrument legislativ care reglementeaza la nivel european regimul TVA, directiva TVA, a fost adoptat in 2006. Structura actuala a regimului de TVA a aparut ca o consecinta a eliminarii taxelor vamale intre tarile membre si a crearii pietei unice. In cadrul acestui sistem, statele membre au obligatia sa stabileasca cota standard la cel putin 15% si cel mult doua cote reduse la cel putin 5%. Desi nivelul TVA este la latitudinea statelor membre, dreptul de a le aplica este restrans conform directivei la o lista de bunuri si servicii agreate intre state. Lista contine 18 mari categorii de bunuri si servicii, precum alimente si bauturi, cazare in hoteluri, medicamente, carti, ziare si reviste, evenimente culturale sau spectacole, locuinte sociale si curatenia stradala, colectarea gunoiului, alimentarea cu apa, imbracaminte si incaltaminte.

Cotele standard de TVA variaza intre 15 si 25%, cea mai mica rata fiind in Cipru si Luxemburg, iar cea mai ridicata in Danemarca si Suedia. Majoritatea statelor, 19 la numar, au o cota standard cuprinsa intre 18 si 21%, dintre acestea sapte au optat pentru 19%, ca si Romania.

In ciuda faptului ca cea mai scazuta cota agreata ar trebui sa fie de cel putin 5%, unele state, indeosebi cele cu vechime in Uniune, au obtinut o serie de derogari care duc rata chiar si pana la 1% (in Luxemburg).

Datorita derogarilor primite anterior anului 1991 si mentinute pana in prezent, unele state practica rate foarte reduse pentru unele bunuri si servicii, cum ar fi restaurante, renovarea si intretinerea locuintelor, imbracaminte si incaltaminte. Exista totodata si o gama de bunuri si servicii de interes public (scoli, spitale, muzee) scutite de TVA, insemnand ca taxa se plateste si ulterior se recupereaza de la stat.

Potrivit unei decizii din 2000, anumite prestari de servicii sunt taxate redus, ca baza experimentala, pana in 2010. Sectoarele vizate de aceasta decizie sunt prestarile servicii de reparatii pentru biciclete, imbracaminte si incaltaminte, renovarea si repararea locuintelor, spalarea geamurilor si curatenia la domiciliu, ingrijirea la domiciliu si coafura.

Directiva este in vigoare pana in 2010, an din care Uniunea va trebui sa adopte un alt pachet TVA. Recent, Comisia Europeana a prelungit perioada acordata derogarilor, pana in 2010, si a lansat o dezbatere pentru a identifica cea mai buna solutie pentru realizarea noului pachet TVA atat pentru economiile nationale, cat si pentru piata interna europena. Dezbaterea este centrata in jurul unui studiu elaborat de un grup independent de specialisti.

Studiul pledeaza pentru unificarea cotei de TVA in Uniune, considerand ca, in acest mod, se va mentine un grad ridicat de eficienta economica, se vor minimiza costurile de administrare, iar piata interna va functiona unitar. Pe de alta parte, studiul nu exclude existenta unor argumente solide in favoarea pastrarii unor exceptii pentru anumite domenii economice specifice fiecarui stat. Astfel, cota redusa de TVA devine un instrument de politica fiscala care ar putea contribui la dezvoltarea unor sectoare, la cresterea productiei si a ratei de angajare.

In acest sens, documentul enumera serviciile care ar trebui incurajate pentru ca, in prezent, consumatorii prefera sa le faca anumite lucruri ei insisi sau pentru ca sunt substituite prin munca la negru, pe motiv ca sunt prea scumpe. Un alt segment, amintit in studiu pentru aplicarea cotelor reduse, este cel in care mana de lucru este mai putin calificata. Masura fiscala ar ajuta la cresterea cererii pentru astfel de segmente si, pe cale de consecinta, la majorarea salariilor.

Studiul apreciaza ca o categorie de bunuri in care ar putea fi mentinuta cota redusa este cea a bunurilor de larg consum, cu precadere in tarile unde diferenta de venituri intre categoriile sociale este mare. Reducerea TVA ar determina o reducere de preturi, creand mai multa echitate in accesul la bunurile de larg consum. Pe de alta parte, studiul arata ca si domeniile, precum cultura, in care consumul este redus ar putea fi stimulate prin cote reduse.

Studiul analizeaza, pe baza unor date statistice, eficienta economica a aplicarii cotelor reduse, insemnand cresterea productivitatii, a locurilor de munca, dar si obtinerea unei mai mari echitati, prin promovarea unor bunuri si servicii.

In general, acest sistem de taxare se reflecta intr-o crestere a consumului pe segmentele unde scad preturile datorita cotelor reduse, consum care conduce la o crestere a cererii si, prin urmare, a productiei si ratei de angajare. In acelasi timp, studiul apreciaza ca reducerea cotei de TVA nu se reflecta total in reducerea preturilor si exemplifica prin diminuarea cotei TVA in Suedia cu 19% pentru carti, care a insemnat o reducere de preturi cu doar 12%. Studiul considera ca atat durata, cat si amploarea efectului reducerii TVA asupra preturilor depinde de mai multi factori, cum ar fi numarul celor care activeaza in sectorul in care se aplica si de specificul economic al tarii in cauza.

Reducerea TVA duce la efecte in lant in economie, afectand nu numai preturile, ci si cererea, productia si rata de angajare. In consecinta, potrivit statisticilor pe care s-a bazat elaborarea studiului, reducerea preturilor are cel mai mic efect asupra cererii si productiei in cazul alimentelor, al electricitatii si al incalzirii, bunuri si servicii de prima necesitate, pe care consumatorii trebuie sa le cumpere, renuntand mai degraba la alte bunuri.

In ceea ce priveste rata de angajare, studiul evalueaza ca reducerea TVA are cel mai mare impact asupra cresterii numarului de angajati in industriile manufacturiere sau de mici dimensiuni, in timp ce industriile mari care lucreaza cu utilaje complexe si numeroase au nevoie de o perioada mare de timp ca sa se adapteze.

Un  alt aspect relevat de studiu este administrarea taxei, care devine greoaie atunci cand sistemul opereaza cu mai multe cote pe diferite categorii de bunuri si servicii. Costurile atat pentru sistemul public, cat si pentru cel privat pot fi substantiale atunci cand un stat opteaza pentru adoptarea unui astfel de instrument de politica fiscala.

Potrivit studiului, s-a constatat ca impactul cotelor reduse de TVA asupra bugetelor nationale se rasfrange intr-o reducere a veniturilor colectate din  taxa pana la 1,7% din PIB in unele tari, precum Grecia, Polonia, Portugalia, Cipru si Malta. Aceste tari au adoptat atat cote foarte reduse, cote reduse, cote zero, precum si scutiri de TVA. La polul opus, cea mai mica influenta asupra veniturilor, de 0,1% din PIB, se observa in Slovacia si Danemarca, state care practica foarte putine derogari.

Studiul conchide ca opiniile pro si contra cotelor reduse de TVA trebuie reanalizate, avand in vedere atat amploarea pierderilor din venituri, cat si efectele de distorsiune a pietei cauzate de tendinta cumparatorilor de a se indrepta catre tarile care practica rate reduse, in defavoarea celor in care au resedinta.

NewsIn