ANCOM a lansat in dezbatere publica proiectul de strategie de reglementare a comunicatiilor electronice din Romania

Aplicatie online produsa de un furnizor local de comunicatii, portarea cu usurinta a datelor personale de la un furnizor online la altul sau dublarea numarului de adrese IP '.ro', sunt doar cateva dintre obiectivele cuprinse in proiectul de strategie de reglementare a comunicatiilor electronice din Romania, pe termen mediu, lansat miercuri in dezbatere publica de Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM), la expo-conferinta Ziua Comunicatiilor 2016.

'Proiectul de strategie reflectă viziunea ANCOM în momentul de față, așa cum s-a conturat ea în urma analizelor, dialogurilor și consultărilor pe care le-am avut cu mulți dintre dvs., dar nu numai. Este al doilea demers de analiză strategică în sectorul comunicațiilor, de la înființarea autorității, și credem că astfel de demersuri sunt utile și necesare. Am încercat să realizăm un document concis, sub 100 de pagini, de aceea am pus accentul pe ce avem de făcut, pe schimbările care bat la ușă, mai degrabă decât pe evaluarea rezultatelor faptelor noastre. Cei care v-ați implicat în consultarea documentului de discuție, în dialogurile pe teme strategice din noiembrie 2015 de la conferința ANCOM din sala de cinema, sunteți oarecum la curent cu ideile principale', a declarat, miercuri, în conferință, președintele ANCOM, Cătălin Marinescu.   Conform documentului, ANCOM mizează pe menținerea internetului deschis și pe neutralitatea rețelelor, pe transparență atât în cazul Autorității, cât și la operatori în relația cu utilizatorii, inclusiv cu privire la calitatea serviciilor, precum și valorificarea cât mai bună a oportunităților protocolului IP.

'Aș vrea să văd 18 — 19 milioane de adrese IP în România (de la 9 milioane, în prezent). Dacă am reușit, în ciuda tuturor prognozelor și analizelor, să avem cele mai performante rețele fixe din Europa, trebuie să putem să convingem oamenii, de exemplu, să folosească fibra de pe holul blocului, să intre online. În al doilea rând, cheltuielile gospodăriilor cu comunicațiile să nu mai reprezinte 5% din bugetele lunare, să coboare spre 3% — cel mult 3,5% (față de 2,5% în UE). Nu vom reuși să creștem conectivitatea cu prețuri mari, ci cu prețuri mici, asta e realitatea din România. Aș vrea să văd acoperirea LTE comparabilă ca întindere cu cea 3G din prezent (...) și să văd și primele mișcări 5G în București și în marile orașe', a subliniat Marinescu.

Acesta a adăugat că, până în 2020, România ar putea să aibă o aplicație online de succes, produsă de un furnizor local de comunicații, dar și capacitatea de portare nu numai a numerelor de telefon, ci și a datelor personale de la un furnizor de date online la altul.

'Mi-aș dori să nu mai văd spectru pentru rețele mobile pentru care nu există cerere, care rămâne neadjudecat în licitații. Deunăzi, la o conferință la Palatul Parlamentului, cineva a remarcat că am fost prima persoană care a pronunțat cuvintele 'Net Neutrality' în respectiva clădire. Mi-aș dori ca, în 2020, să văd o aplicație online de succes, produsă de un furnizor de comunicații din România. Iar aplicația respectivă să crească pe seama internetului deschis, către toate punctele terminale ale internetului. De asemenea, mi-aș dori ca toate serviciile pe care le produce această industrie să fie sigure și stabile, nu numai prin calitate, dar și prin rezistența la atacuri. Nu în ultimul rând, aș dori să-mi pot purta cu ușurință nu numai numărul de telefon, ci și datele personale și cele care au fost prelucrate despre mine, de la un furnizor de servicii online la altul. La fel, mi-aș dori ca analizele de piață ale ANCOM să se oprească la 100 de pagini', a menționat Cătălin Marinescu.

Strategia ANCOM pentru comunicații digitale 2020 poate fi consultată pe site-ul instituției, iar persoanele interesate sunt invitate să formuleze și să transmită observații și propuneri până la data de 19 iunie 2016.

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a lansat, miercuri, în dezbatere publică, în cadrul expo-conferinței Ziua Comunicațiilor 2016, Proiectul de strategie de reglementare a comunicațiilor electronice din România, pe termen mediu.

Inițiativa a avut loc în marja Zilei Internaționale a Telecomunicațiilor și a Societății Informaționale, care se sărbătorește în fiecare an, pe data de 17 mai. Tema din 2016 a evenimentului internațional este ''Impactul social al antreprenoriatului în domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (ITC)''.

Din noiembrie 2006, în urma Conferinței ITU din Antalya, Turcia, a fost adoptată rezoluția 68, care hotărăște ca aceste două zile să fie marcate simultan, anual, la 17 mai.

De altfel, anul 2006 a fost și cel în care pe piața telecom din România au avut loc schimbări importante: brandul Vodafone înlocuiește Connex, Orange lansează serviciul 3G, Romtelecom aduce în eter televiziunea digitală Dolce, RCS&RDS și Telemobil primesc licențele 3G, UPC preia Focus Sat, iar ANRC se transformă în ANRCTI, care ulterior a fuzionat cu IGTI.

ITU este organism specializat al ONU, cu sediul la Geneva, în cadrul căreia guvernele și sectorul privat realizează coordonarea la nivel global a serviciilor de rețele de telecomunicații. Uniunea este împărțită în trei sectoare: Standardizarea în Telecomunicații (ITU-T), Radiocomunicații (ITU-R) și Dezvoltarea Telecomunicațiilor (ITU-D).   România este membru al ITU din anul 1866 și în prezent membru al Consiliului pentru al patrulea mandat consecutiv, făcând parte din regiunea Central — Estică a Europei, regiune cu un total de 20 membri, reprezentată în Consiliu prin cinci membri, în acest mandat, alături de Rusia, Bulgaria, Ucraina, Cehia.

Sursa: Agerpress