Proiectul RO-NET va fi impartit in doua faze, pe fondul intarzierilor la autorizarea lucrarilor la retelele de internet de mare viteza
Data publicarii: 25-05-2016 | EconomieComisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, a aprobat miercuri reesalonarea proiectului RO-NET privind construirea unei retele nationale de internet in banda larga in zonele dezavantajate, prin folosirea fondurilor structurale, din cauza ca lucrarile planificate in proiectul initial nu au putut fi terminate pana la sfarsitul lui 2015 pe fondul intarzierilor la autorizarea lucrarilor la retelele de internet de mare viteza.
Conform unui comunicat de presă, decizia de miercuri a Comisiei Europene vizează împărțirea în două faze a proiectului major "Construirea unei rețele naționale de internet în banda largă în zonele dezavantajate, prin folosirea fondurilor structurale" (RO-NET), din exercițiul bugetar 2007 — 2013.
Valoarea totală aprobată pentru prima etapă a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane reprezintă cofinanțarea prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
"Din totalul celor 2.268 de localități din România care nu au acces la rețele de comunicare electronică, 783 au fost incluse în proiectul RO-NET. Scopul acestuia este de a construi sisteme de conectare pentru rețeaua de internet de mare viteză, în zonele dezavantajate din România, pentru a genera creștere economică și a crea noi locuri de muncă", a declarat Corina Crețu, la aprobarea deciziei de fazare.
Înaltul oficial european este de părere că decizia de modificare a proiectului este esențială întrucât este un proiect important pentru România, pentru dezvoltarea țării.
"Accesul la internetul de mare viteză va permite locuitorilor din zonele dezavantajate să beneficieze de mai multe oportunități. Mă refer mai ales la noi șanse pentru tineri în domeniul educației, dar și pentru dezvoltarea mediului de afaceri și la crearea de locuri de muncă. Este un proiect ce contribuie la reducerea decalajului digital existent între zonele rurale și cele urbane. 400.000 de români, 8.500 de firme și 2.800 de instituții publice vor avea acces la internet de mare viteză", susține Corina Crețu.
Proiectul major "Construirea unei rețele naționale de internet în bandă largă în zonele dezavantajate, prin folosirea fondurilor structurale" face parte din Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice pentru asistență structurală și prevede instalarea a 3.265 de kilometri de fibră optică, în completarea actualei infrastructuri de telecomunicații din România.
Sursa: Agerpress
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate
- Hidroelectrica atinge un nou maxim istoric la BVB si urca la o capitalizare de peste 62 de miliarde de lei
- Groupama obtine din nou certificarea internationala de Angajator de Top
- Inflatia se tempereaza in Europa, insa Romania inregistreaza in continuare cel mai ridicat nivel din UE
- Horvath, CFO Study 2026: 73% dintre directorii financiari vizeaza accelerarea digitalizarii
- Principalii investitori imobiliari din Romania anticipeaza cresterea chiriilor si stabilizarea cererii pentru inchirierea de spatii noi in 2026
- E-Proprietate si reforma impozitarii locale: ce stim si ce ramane de vazut despre impozitarea proprietatilor
- De la avantaj competitiv la conditie de baza: rolul sustenabilitatii in relatia dintre banci si clienti
- Riscul declararii inactivitatii din 1 ianuarie 2026
- Bulgaria trece la euro de la 1 ianuarie 2026
- Controalele vamale se intensifica: operatorii economici, tot mai expusi riscurilor fiscale si operationale
- Studiu EY : liderii fiscali recurg la AI pentru a consolida gestiunea taxelor pe fondul aparitiei de noi riscuri
- Consumer Index Romania 2025: Romanii resimt presiunea inflatiei si devin mai prudenti in consum