RETROSPECTIVA Ministerul Economiei, in 2016: Strategii si programe pentru dezvoltarea economica a Romaniei; bugete nerezonabile pentru Turism si IMM-uri

Data publicarii: 27-12-2016 | Economie

Anul 2016 la Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA) a fost marcat de lansarea unor strategii si programe pentru dezvoltarea economica a Romaniei si de o mai buna administrare a societatilor de stat aflate in subordine, corelate cu atragerea investitiilor straine, promovarea exportului si a Romaniei in lume ca o destinatie sigura, atractiva si diferita de ceea ce "veti citi in ziare sau veti vedea la televizor".

De departe cel mai amplu și mediatizat proiect a fost cel al "României competitive", dar nu lipsită de importanță a fost în 2016 și prezența "umilitoare" la târgul SIAL de la Paris, care a scos la iveală lipsa de strategie și de viziune în ceea ce privește participarea României la târgurile internaționale.

* Viziunea de dezvoltare pe următorii patru ani, inclusă într-o nouă strategie Strategia 'România Competitivă' a fost dintre promisiunile Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș la început de mandat, care s-a dorit a fi o viziune pe termen mediu și lung a dezvoltării economice a României. Lansarea efectivă în dezbatere publică a documentului strategic a avut loc în data de 5 iulie 2016, dar ulterior au urmat 17 ședințe de consultare publică la care au participat nu mai puțin de 600 de experți din toate domeniile, iar noțiunea de bază desprinsă din aceste consultări, potrivit afirmațiilor ministrului de resort, Costin Borc, a fost aceea de a favoriza "producția oriunde în România".

'Ne dorim niște schimbări care să ne facă să vrem să trăim, să muncim și să ne întoarcem în România. Toate măsurile din documentul România competitivă converg către o idee comună: încurajarea producției oriunde în România, concept care implică nu doar crearea tuturor condițiilor necesare care țin de infrastructura critică, precum educație, sănătate, energie, transport, comunicații, ci și un alt mod de a ne raporta la dezvoltarea economică', aprecia la acea vreme ministrul Economiei.

Pe scurt, ideea strategiei 'România Competitivă', așa cum o vedea liderul de la Economie, poate fi sintetizată într-o frază: cum poate România să crească, dar să crească într-un mod armonios, în mod echilibrat regional, și să fie o creștere economică bazată pe adevărate reforme structurale, reforme ale principalilor factori de producție.

După finalizarea consultărilor pe toate domeniile strategiei, Ministerul Economiei a închegat documentul care ar avea nevoie, pentru punerea sa în aplicare până în anul 2020, de un buget de 18 miliarde euro ceea ce reprezintă circa 10,7% din Produsul Intern Brut (PIB) aferent anului 2016, dar numai aproximativ 10% din PIB mediu aferent perioadei 2016-2020, potrivit documentului final "România Competitivă — un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016 — 2020".

Aproximativ două treimi din această sumă se află, deja, în bugetele ministerelor și trebuie doar re-prioritizată înspre obiectivele menționate. Pentru celelalte aproximativ 6 miliarde euro necesare, ar trebui menționat că, între 2016 și 2020, PIB-ul va crește cu aproximativ 40 miliarde euro (într-o estimare realist — conservatoare). Întrucât bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual, rezultă că, în perioada respectivă, resursele bugetare vor crește cu circa 13 miliarde de euro.

* Proiecte, programe, facilități fiscale pentru atragerea românilor din diaspora Un alt proiect anunțat în februarie, lăudabil de altfel, viza crearea unui fond de investiții dedicat românilor din diaspora, unul pe care Costin Borc îl dorea implementat împreună cu ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni. Fondul de investiții ar fi trebuit să fie operațional în toamna acestui an, însă a rămas la stadiul de deziderat.

Pe această temă, ministrul Economiei susținea, în noiembrie, într-un interviu acordat AGERPRES, că Executivul 'a deschis o discuție cu Diaspora și a oferit niște facilități fiscale, niște programe pentru cei care doresc să investească, niște programe de relocare, cu tot felul de pachete'.

'Eu cred că este vorba, în primul rând, despre încrederea în viitorul României. Cum văd eu, care sunt român azi în Italia, că se va dezvolta România. Dacă eu am încredere că România se va dezvolta frumos, că lucrurile merg spre bine, în general, în debirocratizare, în felul cum este tratat cetățeanul, în calitatea sistemului de educație pentru copii și în calitatea sistemului de sănătate... cred că se vor întoarce. Eu nu cred că secretul, în final, constă în 100 de euro diferența la salariu, ci este unde mă simt eu bine și am încredere să trăiesc și să-mi cresc copiii. Și atunci oamenii se întorc. Nu văd de ce nu s-ar întoarce dacă ar ști că în țară vor avea pe termen lung aceleași condiții pe care le au azi în țările în care sunt", afirma Borc.

* Investițiile străine, o prioritate a Guvernului tehnocrat Ministrul Economiei, Costin Borc, aprecia, încă de la începutul mandatului, că investițiile străine reprezintă o prioritate pentru Guvernul României, urmărind în aceste sens și modul în care pot fi create condiții ca România să devină din ce în ce mai atractivă pentru investitori. De asemenea, printre prioritățile asumate de Guvernul tehnocrat s-a aflat și înființarea unei agenții dedicate pentru promovarea exportului și atragerea investițiilor străine, în condițiile în care "Ministerul de Externe și-a asumat revigorarea dimensiunii economice a diplomației românești prin crearea unei rețele de misiuni economice pe lângă ambasadele din capitalele-cheie pentru interesele României".

O lună mai târziu, Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat revine la Ministerul Economiei sub denumirea de Invest Romania, fiind condusă de către secretarul de stat Manuel Costescu. În opinia ministrului, Invest România a făcut foarte multe anul acesta: promovarea României, conferințe, proiectul "Luna și industria", un website, un filmuleț de promovare, Ghidul investitorului străin, iar investițiile străine directe au urcat cu 18%, în 2016.

Borc a recunoscut, în interviul acordat AGERPRES, că toate aceste investiții au nevoie de două lucruri esențiale, respectiv: infrastructură (pentru a traversa Carpații către zonele care au nevoie de dezvoltare, respectiv Moldova și Muntenia) și forță calificată de muncă.

Ca urmare a măsurilor de implementare a Planului Juncker, ministrul Economiei anunța, în septembrie, că România are opt proiecte de investiții depuse pe portalul european pentru proiecte de investiții, în valoare totală de peste 570 milioane de euro, în domenii precum: eficiența energetică, educație și agricultură ecologică. Totodată, o serie de proiecte, care totalizează peste 470 milioane de euro, se aflau în faza de evaluare a direcțiilor de specialitate ale Comisiei Europene. În analiză se aflau alte 14 solicitări de îmbunătățire a calității proiectelor prin acordarea de consiliere în cadrul European Investment Advisory Hub.

* Relația statului cu mediul de business, o analiză consecventă în 2016 Programele multianuale pentru IMM-uri au continuat și în 2016, plecând de la ideea că simplificarea relației statului cu mediul de business reprezintă o prioritate. 'A simplifica relația statului cu mediul de business reprezintă o prioritate pentru echipa noastră, astfel încât am decis să realizăm o analiză consecventă cost-beneficiu pentru IMM-uri, a Testului IMM, a evaluărilor ex-ante a impactului tuturor noilor reglementări și ale modificărilor acestora. Concret, insistăm asupra faptului că niciun act normativ, cu impact asupra mediului de afaceri, nu este adoptat de către Guvern dacă Testul IMM nu este aplicat într-un mod transparent', spunea, în aprilie, Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

După toate declarațiile de bună intenție privind stimularea IMM-urilor, CNIPMMR constata cu dezamăgire, în noiembrie, că la rectificarea bugetară bugetul Ministerului Economiei se diminuează cu 35,4 milioane lei, reprezentând economii identificate de ordonatorul principal de credite, în principal la proiectele cu finanțare din fonduri europene nerambursabile și programele de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii.

Președintele CNIPMMR, Florin Jianu, aprecia că problemele apărute în implementarea programelor pentru IMM-uri 'puteau fi depășite prin lansarea în primele trei luni ale anului a tuturor procedurilor, astfel aplicanții având timp să implementeze planurile de afaceri asumate'.

Schema de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii a avut un buget alocat pentru 2016 de 500.000 lei, bani de care au beneficiat 10 aplicanți.

Tot pentru IMM-uri a continuat, în acest an, Programul național multianual de micro-industrializare, cu un buget de de 60,89 milioane lei, precum și Programul național multianual pentru înființarea și dezvoltarea IMM în mediul rural, cu un buget de 25,9 milioane de lei. Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare — START a avut aprobat inițial un buget de 17 milioane de lei, în timp ce pentru Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri SRLD, bugetul a fost de 22,7 milioane de lei.

Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici și Mijlocii — TIMM 2016, cu un buget de 3 milioane de lei, și Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, cu un buget de 21,049 milioane de lei, au fost considerate de mediul de afaceri drept 'succese', fapt ce ar trebui să li se dea o alocare financiară mai consistentă.

Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri a lansat, pe 17 mai, Programul de educație antreprenorială 'Primul meu business plan' prin care a reușit încheierea de protocoale de colaborare cu 10 universități din întreaga țară și implicarea în program a unui număr de peste 100 de studenți din fiecare universitate încă din primul an de derulare a programului.

De altfel, ministrul Costin Borc aprecia că au fost circa 2.300 de IMM-uri care au aplicat, anul acesta, la programele multianuale desfășurate prin Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii.

* Listarea pe bursă a companiilor de stat, în derivă Tot la început de mandat, Costin Borc, care a fost nu numai ministru al Economiei, ci și vicepremier, a anunțat că își dorește listarea pe bursă a unor companii din portofoliul ministerului, deși nu s-a arătat prea optimist că România va avea o privatizare importantă în acest an. Profeție care i-a și reușit 100%...

"Nu veți vedea o privatizare răsunătoare în acest an, dar dorim ca unele companii din portofoliul ministerului, precum Compania Națională a Sării să fie listate la Bursă", a precizat pe 25 ianuarie ministrul Economiei.

'Etică și integritate', 'Profesionalism și performanță', 'Transparență și predictibilitate' au fost cele trei principii pe care ministrul Borc le-a pus, împreună cu echipa sa, la baza guvernanței corporative în întreprinderile publice.

Conform planului inițial, ministrul Borc anunța că, din totalul de 56 de companii, principiile de guvernanță corporativă, conform OUG 109/2011, vor fi implementate în 13 companii, în primul semestru 2016 (SN Plafar, SN a Sării, SN a Apelor Minerale, Cuprumin, SC Șantierul Naval 2 Mai, CNCIR SA, Compania de Investiții pentru Turism, SC Iprochim, SC ICEM, SC Neptun Olimp, SC IOR, SC Conversmin, SC Smart SA (filiala Transelectrica).

Totodată, alte 10 companii urmau să își schimbe conducerea, conform acestor criterii, în semestrul II din 2016, respectiv SC Băița, CN Romarm, SC Fabrica de Arme Cugir SA, SC Arsenal Reșița SA, SC Pirochim Victoria SA, SC Uzina Mecanică Cugir SA, SC Șantierul Naval Mangalia, SC IAR, Romaero, SC Avioane Craiova.

Despre rezultatele acestui demers, ministrul Borc aprecia că 'sunt câteva lucruri care s-au făcut foarte bine, dar mai este încă un drum foarte lung'. Procesele continuă. Au fost puțin întrerupte de promovarea normelor, dar eu cred că se merge înainte', a subliniat oficialul.

* Turismul, domeniu cu potențial, dar fără promovare Turismul a fost un alt domeniu, cu potențial, aflat în atenția ministrului încă de la începutul mandatului, dar care a menționat că 'destinația România trebuie promovată mai mult și mai bine'.

În acest context, ministrul Economiei, a susținut ca, împreună cu jucătorii privați din turism, trebuie lansate noi mecanisme de promovare a țării, în condițiile în care bugetul alocat Autorității Naționale pentru Turism a fost de numai două milioane de euro.

De altfel, toți acei jucători din industrie pe care ministrul Borc i-a dorit parteneri pentru dezvoltarea României ca destinație turistică, i-au reproșat, pe întreg parcursul anului 2016, indiferența cu care a tratat domeniul.

În ceea ce privește participarea companiilor românești la târgurile internaționale, prin finanțare de la bugetul de stat, în 2016 au fost prevăzute 80 de astfel de manifestări, dar la care firmele specializate pe diverse ramuri de activitate au putut participa la puțin peste 40.

Despre prezența României din luna octombrie la târgul SIAL de la Paris, unul dintre cele mai mari târguri de produse alimentare din lume, ministrul spune că a fost una regretabilă, dar nu este o excepție. "Prezența noastră la târguri în general nu este de calitate, din mai multe motive structurale. În primul rând, anul acesta au fost prevăzute 80 de târguri. Anul trecut s-au făcut în jur de 45, anul acesta s-au realizat până acum vreo 41. Cam asta este capacitatea la care persoanele pe care le avem azi se pot înhăma", declara Borc.

Acesta plusează, afirmând că statul român este unul dintre cele mai generoase state în ceea ce privește ajutorul la export.

"Noi plătim la participări, la târguri, totul. Plătim un organizator care plătește și bilete de avion, și camere de hotel, și traducător, și cărți de vizită, și broșuri, și standuri. Nimeni în Europa nu este atât de generos. Și mai este un lucru care este bine de spus: în momentul în care ai o finanțare și din partea participantului, o co-participare, interesul este mult mai mare. M-am uitat la firmele de la SIAL și sunt firme care scriu acolo că au primit cel mai puțin 7.000 de euro și cel mai mult 60 și ceva de mii de euro în ajutoare de minimis de participare la târguri și care completează în fișă că n-au avut niciun beneficiu la export, că n-au încheiat niciun contract, dar că au avut întâlniri", a explicat ministrul.

Conform programului de participare la târguri internaționale, finanțate de la buget, în primul trimestru din 2017, companiile românești ar putea participe la 43 de manifestări, în timp ce pentru turism a fost deja aprobat un calendar anual de participare la 38 de târguri de profil.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro:
Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, ÎNTELEG