Adrian Mitroi: Bancile comerciale nu vor da niciodata deponentilor din 'prajitura dobanzilor'
Data publicarii: 11-01-2018 | EconomieBancile comerciale nu vor da niciodata deponentilor din 'prajitura dobânzilor', mai ales acum ca au asteptari inflationiste, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesor de finante comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE).
"Investitorii îsi doresc mai mult risc acum. Sigur, au înteles foarte bine ca nu te joci cu bancile comerciale. Ele nu îti vor da niciodata din prajitura dobânzilor, mai ales acum ca au asteptari inflationiste, asa ca vor evita sa ne dea si bruma aia de randament. Când ai temeri de inflatie, îi vezi pe cei care au accesul la informatie si stiu cel mai bine - Banca Centrala - ca se tem, cea mai buna modalitate de a te proteja la inflatie este sa cumperi capital propriu si nu capital împrumutat. Ne îndreapta sistemul financiar catre construirea riscului individual, nu numai a riscului sistemic ca investitor si deponent. Riscul de dobânda mi se pare cea mai importanta tema a anului. Dobânzile mai mari scad valorile portofoliilor marilor investitori în obligatiuni. Pretul pe care îl platim este cel al riscului mai mare, deci volatilitate mai mare si asteptari de randament mai mari. Nu cred în temerea de supraevaluare a activelor imobiliare sau bursiere", a spus Mitroi
El este de parere ca în acest an vor avea loc noi listari de companii pe piata româneasca de capital.
'Bursa româneasca, nefinantând în general cresterea economica, asa cum face o bursa sau cum ar trebui sa faca, deocamdata eu cred ca va urca destul de interesant în prioritati, în interesul de a o transforma într-o piata emergenta. Daca pui peste asta faptul ca foarte multe industrii de succes au ajuns la maturitate, si succesul se masoara prin listarea sau prin publicarea acestui succes pe bursa, eu cred ca vom avea si din partea listarilor un suport. Ingredientele sunt favorabile, atât administrative cu apropierea de statusul de piata emergenta, cât si din partea companiilor. Intram într-un stadiu în care ne apropiem mai mult de realitatea economica. Nu poti sa ai o crestere economica de o asemenea anvergura doar cu capital împrumutat si cu deficit de capital propriu. Bursa, în general, finanteaza capitalul propriu, cel cu risc. Cred ca ne-am obligat prea mult sa ne uitam doar la capitalul de tip obligatiuni, împrumutat, un capital puternic dependent de banci centrale, de dobânda, de curs valutar', a mai aratat profesorul de finante comportamentale.
Potrivit acestuia, capitalul de bursa este unul dependent de risc, de antreprenoriat, de crestere economica, iar România este bine pozitionata acum.
Sursa: Agerpress
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Banca Transilvania: BT si Simona Halep continua parteneriatul
- Hidroelectrica aniversează 1 an de la listarea istorică din 2023 la Bursa de Valori București
- România: Decontul de TVA față în față cu Decontul precompletat de TVA: încă 6 luni la dispoziție pentru calibrarea RO e-TVA
- Mihai Kis este noul Director de Vânzări Distribuitori pentru Schneider Electric România, Moldova şi Armenia
- Revolut in 2023: venituri de peste 2,2 miliarde USD și un profit record de 545 milioane USD
- Modalități de îmbunătățire a rentabilității proprietăților comerciale prin amenajări mai rapide: nou studiu
- Hidroelectrica anunță atribuirea contractului pentru retehnologizarea Vidraru
- Hațegan Attorneys: Capacele de PET atașate obligatoriu sticlelor din 3 iulie, conform noii reguli UE
- Opinie Deloitte: Economia circulara in retail. De unde incepe schimbarea?
- Hidroelectrica inaugurează Microcentrala Poiana Ruscă
- Deloitte Romania a asistat Alior Bank in vanzarea catre Patria Bank a unui portofoliu de credite performante acordate persoanelor fizice in valoare de 97 mil. lei
- SigurantaOnline.ro oferă recomandări de vacanță în siguranță: cum să eviți capcanele din mediul online
- Ines Rocha devine noul Director Regional al IFC pentru Europa
- Studiu EY: politici și controverse fiscale - ce ar trebui să aibă în vedere companiile în acest an?
- Fondul ETF BET Patria – Tradeville depaseste 300 milioane lei in active totale