Vasilescu: Din 2022, valoarea punctului de referinta se va indexa anual cu inflatia si 50% din cresterea castigului salarial mediu brut

Data publicarii: 11-10-2018 | Economie
Valoarea punctului de referinta pentru calcularea pensiilor se va indexa anual cu inflatia, incepand din 2022, si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat, a anuntat, miercuri, ministrul Muncii, Lia-Olguta Vasilescu, dupa sedinta de Guvern in care a fost adoptat proiectului noii Legi a pensiilor. "Din 2022, valoarea punctului de referinta se va indexa anual cu inflatia si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat. Deci, aici apare prima diferenta fata de proiectul care a fost pus in dezbaterea publica dupa ce am prezentat mai multe formule de calcul Ministerului de Finante si am convenit asupra faptului ca aceasta este cea mai buna. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fara a lua in calcul intoarcerea sarcinii fiscale, in conformitate cu legislatia fiscala in vigoare la data adoptarii programului de guvernare. De altfel, reamintim ca pensiile nu mai sunt purtatoare de CAS si CASS, aceasta fiind una dintre masurile ce a fost adoptata inca de la inceputul anului trecut", a afirmat ministrul Muncii. Lia-Olguta Vasilescu a afirmat ca proiectul de lege prevede ca nicio pensie in plata nu va scadea. "In cazul in care, in urma recalcularii, va rezulta o suma mai mica decat cea aflata deja in plata, atunci se va mentine suma in plata. Nu se modifica varsta standard de pensionare, nici stagiul minim si nici cel complet", a precizat ea. Aceasta a tinut sa sublinieze ca proiectul de act normativ se bazeaza pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adica plata in functie de contributie; egalitatea, adica pensionari care au aceeasi vechime, dar care au iesit la pensie in momente diferite, primesc aceeasi suma de bani; solidaritatea sociala, adica generatiile in activitate sustin, prin plata contributiilor lor, generatiile de pensionari si, in viitor, vor fi sustinute la randul lor; imprescriptibilitate, adica dreptul la pensie nu se poate prescrie. "Contributivitatea, fiind un principiu de baza al oricarui sistem de pensii din lume, noul proiect introduce sintagma contributii 'datorate si platite', pentru calculul pensiei. Asta, ca urmare a faptului ca, in trecut, au fost numeroase cazuri de angajatorii care nu achitau taxele catre stat. Din cauza asta a si trebuit sa facem transferul contributiilor. Va aduceti aminte ca in anul 2016 aveam doua milioane de angajati pentru care nu fusesera achitate contributiile. Mentionam ca, pentru a nu dezavantaja angajatii, noua prevedere va fi luata in calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci cand legea va produce efecte complete. Reiteram faptul ca angajatii nu vor fi penalizati pentru perioade lucrate anterior anului 2021, in cazurile in care angajatorii nu le-au achitat taxele", a spus Vasilescu. In paralel, proiectul de lege prevede si debirocratizarea si accesul online la informatiile despre propriile contributii. Astfel, ANAF va transmite catre Casa Nationala de Pensii Publice sumele datorate si platite pentru fiecare salariat. Cetatenii se vor putea informa de pe site-ul Casei de Pensii cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obtinut si sumele achitate drept contributii. In cazul in care vor constata ca angajatorii nu le achita contributiile vor putea sesiza organele abilitate, dar sigur ca si organele abilitate la randul lor se pot autosesiza, a adaugat ea. "In proiectul noii legi se mentine contractul de asigurare facultativa, care sufera, totusi, cateva modificari. Astfel, daca in actuala lege se poate plati doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana isi va putea alege perioade diferite necontributive ca sa totalizeze 5 ani. Plata se va putea face in rate, dar nu mai tarziu de 1 an de la incheierea contractului. In cazul neplatii integrale, se va lua in calcul suma partial achitata. In prezent, asigurarea facultativa se face la nivelul salariului minim, dar in practica s-a demonstrat ca aceasta nu asigura nici macar pensia minim garantata, astfel ca s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se incheie doar in cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se mentin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare incheierii lui, cu noua baza de calcul", a explicat ministrul Muncii. Printre noutatile aduse de acest proiect de lege se numara introducerea masteratului si a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adauga celor deja existente in legislatie, adica facultate, stagiu militar, pensie de invaliditate, concediu medical, concediu pentru cresterea copilului, somaj indemnizat, deportare, prizonierat si detentie politica. Conditia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare sa fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioada asimilata se acorda cate 0,25 puncte. In plus, conditiile speciale si deosebite si fostele grupe de munca se pastreaza si, de asemenea, se creeaza baza legala pentru recunoasterea altor locuri de munca in conditii speciale. De asemenea, au fost coborate pragurile de reducere a varstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru conditii deosebite si de la 2 ani la un an pentru conditii speciale. De exemplu: pentru un an realizat in conditii deosebite varsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat in conditii speciale varsta se reduce cu 6 luni. "Desi propunerea sindicatelor a fost de a stabili un prag minim de 4 ani de la care sa porneasca reducerea, totusi proiectul a fost modificat in sensul ca pragul minim este de un an atat pentru conditii deosebite, cat si pentru conditii speciale. Deci, practic, am dat mai mult decat ni s-a cerut", a atras atentia Lia-Olguta Vasilescu. Daca, pana acum, o persoana care avea perioade lucrate in conditii de munca in grupa a II-a sau deosebite de munca mai mici de 6 ani nu avea nicio reducere, aceasta va putea beneficia de acum incolo de facilitatea reducerii varstei de pensionare, conform documentului. Proiectul noii Legi a pensiilor prevede tot patru categorii de pensii: cea de limita de varsta, cea anticipata, cea de invaliditate si cea de urmas. Sunt aceleasi patru categorii ca si in vechea lege, dar unele dintre ele au suferit modificari de structura. De exemplu, in cazul pensiei pentru limita de varsta trebuie indeplinite cumulativ conditiile de vechime minima si varsta standard de pensionare. "Asa cum am spus, varsta minima este de 15 ani. Varsta standard de pensionare nu s-a modificat, este aceeasi ca in legislatia actuala", a subliniat aceasta. Potrivit ministrului, ca exceptie, actuala pensie anticipata (nepenalizata) devine pensie pentru limita de varsta. Adica, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani inainte de indeplinirea varstei de pensionare. In acelasi timp, in acest caz se poate cumula pensia cu salariul si se valorifica perioadele necontributive asimilate. O alta noutate este aceea ca femeile care au realizat un stagiu minim de cotizare de 15 ani si au nascut trei copii pe care i-au crescut pana la varsta de 16 ani beneficiaza de reducerea varstei de pensionare cu 6 ani. Incepand cu al 4-lea copil se adauga cate 1 an in plus. "Se mentin celelalte prevederi din actuala legislatie cu privire la pensia pentru limita de varsta, precum grupele, conditiile speciale si deosebite, handicapul etc. Pensia anticipata (cu penalizare) este actuala pensie anticipata partiala si se mentin prevederile legale in vigoare. In cazul pensiei de invaliditate, se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfasurarii unor activitati profesionale, in paralel. Astfel, gradul I este caracterizat de deficienta functionala grava si capacitate de munca diminuata, gradul II este caracterizat de deficienta functionala accentuata si capacitate de munca diminuata, iar gradul III este caracterizat de deficienta functionala medie si capacitate de munca diminuata", a aratat seful de la Munca. In ceea ce priveste pensia de urmas, aceasta se mentine si, in plus fata de actualele prevederi, apare o noua prestatie - anume ajutorul pentru sotul supravietuitor, care va primi 25% din pensia sotului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie. Pensia minima se calculeaza raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara. Persoanele cu vechime intre 10 ani si 15 ani, aflate la pensie la data intrarii in vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara. In cazul in care, din calculul pensiei, rezulta o suma mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. "Formula a fost introdusa pentru a remedia o inechitate prevazuta de legislatia in vigoare, din cauza careia nu se facea nicio diferenta in functie de anii lucrati si astfel ajungeam in situatia in care la pensia minima sunt si persoane care au lucrat 10 ani, dar si persoane care au lucrat 35 de ani pe salariul minim pe economie", a spus Lia-Olguta Vasilescu. O alta noutate adusa de proiectul de lege este introducerea optiunii pentru indemnizatia sociala minima. Pensionarii aflati deja in plata, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta intre pensie si indemnizatia sociala minima. "Optiunea se va face prin Posta, cu formular pretimbrat primit de la Casa Nationala de Pensii Publice, pentru a evita cozile de la ghisee", a precizat ea. Oficialul MMJS a subliniat ca pensionarii in plata care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiaza de recalculare pe noua formula, iar daca pensia rezultata este sub indemnizatia sociala minima ei pot opta pentru aceasta din urma, iar pensionarii care nu opteaza raman in plata cu suma rezultata din calculul pe baza contributivitatii. "Sunt exceptati pensionarii care beneficiaza de pensie de limita de varsta si au realizat stagiul minim cuprins intre 10 si 15 ani, conform legislatiei in vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Aceasta exceptie este valabila pentru persoanele deja pensionate la data intrarii efective in vigoare a legii. In proiectul de lege se prevede ca, pentru a putea deveni pensionar, este necesara o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mica de la data intrarii in vigoare a legii vor primi o indemnizatie sociala si vor face obiectul unei alte legi", a sustinut ministrul. In ceea ce priveste acordul global si alte drepturi de natura salariala, proiectul prevede ca se valorifica toate drepturile de natura salariala, pentru care s-au platit contributii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii si alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat daca pensionarul va aduce acte doveditoare din care sa rezulte un procent mai mare. "Daca dupa recalcularea conform adeverintelor aduse rezulta o pensie mai mica, atunci se pastreaza pensia calculata cu majorarea de 10% acordata initial. Aceasta modificare a fost operata deoarece pentru astfel de venituri s-au platit contributii si, cu toate acestea, pana acum nu au fost luate in calcul la stabilirea pensiei. Am avut foarte multe procese, de ordinul zecilor de mii, cu pensionari care dadeau in judecata Casa Nationala de Pensii pentru a-si dobandi aceste drepturi. Iata ca, acum, le au prin lege", a subliniat aceasta. Seful de la Munca a prezentat si formula de calcul pentru noile pensii. Astfel, pensia va fi reprezentata de numarul total de puncte inmultit cu valoarea punctului de referinta (VPR), unde numarul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare impartit la 12 luni, iar punctajul lunar este venitul brut realizat impartit la castigul mediu brut pe economie. "Valoarea punctului de referinta (VPR) va fi de 75 de lei in anul 2021 si a fost determinata prin impartirea valorii punctului de pensie din anul 2021, adica 1.875 de lei, la 25, care reprezinta vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultata in urma aplicarii ultimelor patru legi ale pensiilor. Formula de calcul are avantajul nu doar ca elimina inechitatile, dar duce si la cresterea pensiilor. Proiectul de lege urmareste eliminarea inechitatilor din sistemul public de pensii, care au facut ca persoane care au lucrat acelasi numar de ani, in aceeasi profesie si au cotizat egal, sa aiba pensii diferite. De asemenea, se elimina inechitatile din sistem dintre femei si barbati care au lucrat la fel acelasi numar de ani, in aceleasi conditii si care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile respective se egalizeaza", a mai spus Lia-Olguta Vasilescu. In ceea ce priveste impactul financiar al noii legi, acesta este urmatorul: in anul 2019 - 8,4 miliarde lei, in 2020 - 24,8 miliarde, 2021 - 58 de miliarde, iar in 2022 - 81 de miliarde de lei.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro:

Banknews.ro foloseşte fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile cu cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie.

AM ÎNTELES

Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Politica de Confidențialitate | Politica de Cookie