Creștere consistentă pe piața locală a serviciilor de mobilitate urbană complementare taximetriei

Data publicarii: 19-04-2019 | Economie
Potrivit unui studiu realizat de către compania PWC pentru asociația ”Coaliția pentru Economia Digitală”, piața locală a platformelor digitale dedicate serviciilor de mobilitate urbană din care fac parte Uber și Clever, este în continuă creștere.

Piața de profil s-a dezvoltat în ultimii ani, ajungând până la cifra estimată de 1.587 milioane de lei. Suma este împărțită de diverse aplicații și servicii, piața de e-hailing ajungând și ea la 706 milioane lei iar cea de ride sharing la 881 milioane lei.

În ciuda protestelor organizate de taximetriști în ultima perioadă, se observă în urma studiului faptul că serviciile de taximetrie tradiționale nu au înregistrat scăderi din punct de vedere al veniturilor ba chiar dimpotrivă ele au înregistrat o creștere ușoară.

Totodată, serviciile de mobilitate urbană contribuie și la decongestionarea traficului și la scăderea poluării din marele orașe, contribuind la scăderea numărului de mașini proprietate personală de pe străzi.

Acest sector are nevoie în România însă de un pachet de legi care să permită licențierea platformelor digitale și care să permită dezvoltarea sustenabilă, în beneficiul consumatorilor. Acesta generează în prezent beneficii economice directe și indirecte de peste 1 miliard de lei anual, funcționând ca și alternativă complementară la taximetria tradițională și serviciile publice de transport în comun.

”Densitatea auto din România cunoaște o creștere semnificativă - numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori. Spre exemplu, în București aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reușit să țină pasul cu această creștere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucureștiul să fie între cele 5 cele mai congestionate orașe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu mașina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiții normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per șofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în mașini.

Dincolo de timpul pierdut în mașini, acest fapt pune și serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din București fiind dublu față de cel maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În aceste condiții, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieței de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, coordonatorul studiului.
Potrivit acestuia, în ultimii ani au crescut și numărul de licențe de taximetrie noi acordate la nivelul orașului București (Aproximativ 4%), crescând și veniturile operaționale ale companiilor de taximetrie cu până la 11%.

Studiul realizat de către PWC relevă de asemenea faptul că numărul șoferilor de ride-sharing a crescut și el, până la aproximativ 20 de persoane, reprezentând 21% din totalul de șoferi de transport urban privat.
Folosim cookies pentru functionarea corecta a site-ului, masurarea traficului si functionalitati care ne permit sa iti prezentam un continut particularizat preferintelor tale. Pentru retragerea acordului pentru cookies, te rugam sa consulti Politica de Cookie. De asemenea, te invitam sa parcurgi Politica noastra de Confidentialitate, ce a devenit aplicabila incepand cu luna mai 2018.
DA, ÎNTELEG