Opinie Deloitte: Costul cu impozitele si taxele – un element din ce in ce mai important in situatiile financiare
Data publicarii: 22-02-2020 | Finante-BanciNe-am obișnuit de-a lungul anilor să ne pregătim mereu pentru schimbări în materie de fiscalitate, de modificări de legi sau noi legi și ordonanțe care să reglementeze acest sector. Și în materie contabilă, după cum se pare, cel puțin în Standardele Internaționale de Raportare financiară IFRS, lucrurile stau cam la fel. În fiecare an ne putem aștepta la noi reglementări sau eventual, la noi interpretări ale reglementărilor deja existente. De această dată, se discută despre interpretarea privind costurile companiilor cu impozitele și taxele aferente în cazurile în care legislația nu este clară. Un topic important este în acest caz impozitul pe profit, respectiv felul în care acesta trebuie înregistrat în contabilitate astfel încât toate potențialele riscuri să fie reflectate ca atare.
„Interpretarea 23 a Comitetului pentru interpretarea standardelor internaționale de raportare financiară, intitulată Incertitudine legată de tratamentele fiscale (IFRIC 23), aduce clarificări asupra modului în care trebuie reflectat impozitul pe profit în contabilitate atunci când există o incertitudine în privința tratamentului fiscal aplicabil. Iar de incertitudini nu ducem lipsă în legislația din România” spun Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale și Corina Dimitriu, Partener Audit, Deloitte România.
IFRIC 23 se aplică direct entităților care pregătesc situații financiare statutare conform IFRS. este vorba în acest caz de instituții financiare și societăți listate la bursa de valori. Interpretarea se aplică de asemenea în mod indirect și societăților care fac parte din grupuri multinaționale și care pregătesc situațiile financiare în scop de raportare.
„Dar ce înseamnă un tratament fiscal incert”, se întreabă Alexandra și Corina? Ei bine, potrivit celor două, „un tratament fiscal poate fi considerat „incert” atunci când un contribuabil îl aplică fără să fie sigur că autoritatea fiscală competentă îl va accepta în temeiul legislației în vigoare. De exemplu, decizia de deducere a unei cheltuieli la calculul profitului impozabil poate fi, în anumite condiții, un tratament fiscal incert, dacă pentru acordarea deductibilității legislația prevede condiții neclare sau subiective, astfel încât există riscul ca autoritatea fiscală să refuze să acorde deducerea”.
Societatea în cauză trebuie să determine în primul rând dacă există o probabilitate ca autoritățile fiscale să accepte (sau nu) un tratament fiscal incert pe care aceasta intenționează a-l aplica în declarația de impozit pe profit. Pe urmă, efectul incertitudinii trebuie reflectat de asemenea în situațiile financiare în două variante.
„În prima variantă, se înregistrează riscul fiscal direct pe cheltuiala cu impozitele ca 100% din sumă (se ia în calcul scenariul în care autoritatea fiscală refuză acordarea deducerii) și, în cazul în care riscul se produce, există banii necesari pentru plata sumei percepute suplimentar. Dacă riscul nu se produce, banii pot fi utilizați în alte scopuri. În a doua variantă, compania ponderează riscul în funcție de probabilități și scenarii. De exemplu, dacă, în cazul unui control, contribuabilul are 50% șanse să nu datoreze sume suplimentare și 50% să datoreze 100 de lei suplimentar, va pondera cele două scenarii și va înregistra în contabilitate o cheltuială de 50 de lei. Astfel, dacă în urma controlului se stabilește suma suplimentară de 100 de lei, va contabiliza doar diferența de 50 de lei” spun cele două reprezentate Deloitte.
În ambele cazuri enumerate mai sus, compania va fi nevoită să suporte eventualele penalități și dobânzi aferente întârzieriloravând în vedere că sumele aferente contului riscului discal nu sunt plătite efectiv.
„Interpretarea 23 a Comitetului pentru interpretarea standardelor internaționale de raportare financiară, intitulată Incertitudine legată de tratamentele fiscale (IFRIC 23), aduce clarificări asupra modului în care trebuie reflectat impozitul pe profit în contabilitate atunci când există o incertitudine în privința tratamentului fiscal aplicabil. Iar de incertitudini nu ducem lipsă în legislația din România” spun Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale și Corina Dimitriu, Partener Audit, Deloitte România.
IFRIC 23 se aplică direct entităților care pregătesc situații financiare statutare conform IFRS. este vorba în acest caz de instituții financiare și societăți listate la bursa de valori. Interpretarea se aplică de asemenea în mod indirect și societăților care fac parte din grupuri multinaționale și care pregătesc situațiile financiare în scop de raportare.
„Dar ce înseamnă un tratament fiscal incert”, se întreabă Alexandra și Corina? Ei bine, potrivit celor două, „un tratament fiscal poate fi considerat „incert” atunci când un contribuabil îl aplică fără să fie sigur că autoritatea fiscală competentă îl va accepta în temeiul legislației în vigoare. De exemplu, decizia de deducere a unei cheltuieli la calculul profitului impozabil poate fi, în anumite condiții, un tratament fiscal incert, dacă pentru acordarea deductibilității legislația prevede condiții neclare sau subiective, astfel încât există riscul ca autoritatea fiscală să refuze să acorde deducerea”.
Societatea în cauză trebuie să determine în primul rând dacă există o probabilitate ca autoritățile fiscale să accepte (sau nu) un tratament fiscal incert pe care aceasta intenționează a-l aplica în declarația de impozit pe profit. Pe urmă, efectul incertitudinii trebuie reflectat de asemenea în situațiile financiare în două variante.
„În prima variantă, se înregistrează riscul fiscal direct pe cheltuiala cu impozitele ca 100% din sumă (se ia în calcul scenariul în care autoritatea fiscală refuză acordarea deducerii) și, în cazul în care riscul se produce, există banii necesari pentru plata sumei percepute suplimentar. Dacă riscul nu se produce, banii pot fi utilizați în alte scopuri. În a doua variantă, compania ponderează riscul în funcție de probabilități și scenarii. De exemplu, dacă, în cazul unui control, contribuabilul are 50% șanse să nu datoreze sume suplimentare și 50% să datoreze 100 de lei suplimentar, va pondera cele două scenarii și va înregistra în contabilitate o cheltuială de 50 de lei. Astfel, dacă în urma controlului se stabilește suma suplimentară de 100 de lei, va contabiliza doar diferența de 50 de lei” spun cele două reprezentate Deloitte.
În ambele cazuri enumerate mai sus, compania va fi nevoită să suporte eventualele penalități și dobânzi aferente întârzieriloravând în vedere că sumele aferente contului riscului discal nu sunt plătite efectiv.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- PLG Group preia 100% din Bilete.ro, Entertix.ro și Myticket.ro
- FintechOS l-a cooptat pe Sorin Mirea, un manager cu 20 de ani în industria bancară, pentru a accelera creșterea companiei în Europa Centrală și de Est
- Sondaj Cargus: 63% dintre romani aleg magazine online locale, indiferent de generatie, pentru livrarea mai rapida si returul mai facil
- Opinie Deloitte: Frana brusca pe cheltuielile publice – cu ce conditii vine „pasuirea” de la Comisia Europeana?
- EY Romania: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani
- Studiu Deloitte: 2/3 dintre angajatorii din Romania considera foarte important echilibrul dintre agilitatea necesara dezvoltarii afacerii si stabilitatea de care au nevoie angajatii
- Studiu Deloitte: cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor, dar indicele global de circularitate scade, pe fondul consumului galopant de resurse si materii prime virgine
- DAN AIR a efectuat primul zbor comercial pe ruta București - Damasc
- Virgil Șoncutean primește al patrulea mandat la conducerea Allianz-Țiriac Asigurări
- EY Romania: Tehnologia cloud reprezinta cea mai avansata si raspandita solutie emergenta in companiile din Romania
- OLX Group anunta vanzarea companiei KIWI Finance catre Partners Financial Services
- Schneider Electric o numește pe Esther Finidori în funcția de Chief Sustainability Officer
- 3 din 5 tineri nu au cumpărat până acum o asigurare 100% digitală. Generația Z vrea procese digitale rapide și produse simple, la costuri mici, pentru a cumpăra online
- Copiii intră în vacanță, hackerii nu - Sfaturi ARB pentru siguranța online în familie
- Studiu EY: Trei din patru departamente juridice își perfecționează strategiile de tehnologie și date, dar numai 25% prioritizează GenAI