Opinie Deloitte: Cum gestionam eficient voucherele din punct de vedere fiscal si contabil?
Data publicarii: 17-06-2020 | EconomiePuține categorii de comercianți nu au fost afectate de pandemia Covid-19 și de restricțiile care au urmat. În acest context, majoritatea retailerilor au redescoperit voucherele, ca o modalitate eficientă și sigură de a crește vânzările în perioada imediat următoare. Nu este o practică nouă însă aceasta pare acum mai la îndemână decât oricând, în condițiile în care mare parte din comercianți s-au orientat către comerțul online unde punctele valorice și tichetele cadou sunt ușor de generat și foarte eficiente în relația cu clienții. Utilizarea acestora pe de altă parte, aduce cu sine și o serie de implicații contabile și fiscale.
Potrivit specialiștilor Deloitte Andreea Judy, Andreea Vlad și Cătălina Cojocaru, vânzarea voucherelor și a punctelor cadou trebuie să se reflecte clar în contabilitatea unei firme, acestea putând fi contabilizate ca venituri înregistrate în avans în cazul în care voucherele sunt vândute. În cazul în care societatea acordă aceste puncte cadou în funcție de valoarea coșului de cumpărături, „compania va înregistra ca venit suma totală în momentul acordării lor și va constitui un provizion aferent costurilor estimate”, spun cele trei specialiste Deloitte. „De asemenea, dacă societatea acordă cupoane valorice (vouchere) sau tichete, va înregistra ca venit suma totală la momentul acordării lor și, la fel ca în situațiile anterioare, va constitui provizion pentru obligațiile care îi revin în urma utilizării acestor instrumente”, continuă acestea.
Indiferent de modalitatea prin care comercianții aleg să își stimuleze vânzările, aceștia trebuie să țină cont și de implicațiile fiscale ale acestor stimuli. Pentru a stabili tratamentul fiscal corect, aceștia vor ține cont de datele înregistrate în contabilitate. Orice venit obținut în acest fel va fi impozitat în funcție de momentul recunoașterii acestuia. Cheltuielile generate de acest tip de operațiuni, pe de altă parte, vor putea fi deduse, fie că vorbim despre cheltuieli de promovare a campaniilor ori de cheltuieli de producție (design, imprimare).
„Din perspectiva TVA, tratamentul fiscal al voucherelor se stabilește în funcție de tipul acestora. Diferența principală este dată de momentul în care intervine obligația firmei emitente de a colecta TVA. Pentru acele vouchere cu scop unic, pentru care TVA datorată este cunoscută la momentul emiterii (bunurile/serviciile sunt identificate și se poate determina cota de TVA aplicabilă), obligația de colectare a taxei intervine la momentul acordării cuponului. În acest caz este de menționat faptul că taxa va rămâne colectată chiar dacă voucherul respectiv nu este utilizat de către client (a expirat și nu mai poate fi utilizat), ajustarea TVA colectată nefiind permisă. ” spun Andreea Judy, Andreea Vlad și Cătălina Cojocaru.
„În cazul voucherelor cu scop multiplu, pentru care valoarea TVA nu poate fi determinată până la utilizarea efectivă de către client, obligația de colectare a TVA intervine în momentul utilizării cuponului valoric. O astfel de situație poate apărea, de exemplu, atunci când voucherul poate fi utilizat pentru achiziționarea de bunuri/servicii pentru care se aplică cote diferite de TVA”, conchid cele trei.
Potrivit specialiștilor Deloitte Andreea Judy, Andreea Vlad și Cătălina Cojocaru, vânzarea voucherelor și a punctelor cadou trebuie să se reflecte clar în contabilitatea unei firme, acestea putând fi contabilizate ca venituri înregistrate în avans în cazul în care voucherele sunt vândute. În cazul în care societatea acordă aceste puncte cadou în funcție de valoarea coșului de cumpărături, „compania va înregistra ca venit suma totală în momentul acordării lor și va constitui un provizion aferent costurilor estimate”, spun cele trei specialiste Deloitte. „De asemenea, dacă societatea acordă cupoane valorice (vouchere) sau tichete, va înregistra ca venit suma totală la momentul acordării lor și, la fel ca în situațiile anterioare, va constitui provizion pentru obligațiile care îi revin în urma utilizării acestor instrumente”, continuă acestea.
Indiferent de modalitatea prin care comercianții aleg să își stimuleze vânzările, aceștia trebuie să țină cont și de implicațiile fiscale ale acestor stimuli. Pentru a stabili tratamentul fiscal corect, aceștia vor ține cont de datele înregistrate în contabilitate. Orice venit obținut în acest fel va fi impozitat în funcție de momentul recunoașterii acestuia. Cheltuielile generate de acest tip de operațiuni, pe de altă parte, vor putea fi deduse, fie că vorbim despre cheltuieli de promovare a campaniilor ori de cheltuieli de producție (design, imprimare).
„Din perspectiva TVA, tratamentul fiscal al voucherelor se stabilește în funcție de tipul acestora. Diferența principală este dată de momentul în care intervine obligația firmei emitente de a colecta TVA. Pentru acele vouchere cu scop unic, pentru care TVA datorată este cunoscută la momentul emiterii (bunurile/serviciile sunt identificate și se poate determina cota de TVA aplicabilă), obligația de colectare a taxei intervine la momentul acordării cuponului. În acest caz este de menționat faptul că taxa va rămâne colectată chiar dacă voucherul respectiv nu este utilizat de către client (a expirat și nu mai poate fi utilizat), ajustarea TVA colectată nefiind permisă. ” spun Andreea Judy, Andreea Vlad și Cătălina Cojocaru.
„În cazul voucherelor cu scop multiplu, pentru care valoarea TVA nu poate fi determinată până la utilizarea efectivă de către client, obligația de colectare a TVA intervine în momentul utilizării cuponului valoric. O astfel de situație poate apărea, de exemplu, atunci când voucherul poate fi utilizat pentru achiziționarea de bunuri/servicii pentru care se aplică cote diferite de TVA”, conchid cele trei.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- PLG Group preia 100% din Bilete.ro, Entertix.ro și Myticket.ro
- FintechOS l-a cooptat pe Sorin Mirea, un manager cu 20 de ani în industria bancară, pentru a accelera creșterea companiei în Europa Centrală și de Est
- Sondaj Cargus: 63% dintre romani aleg magazine online locale, indiferent de generatie, pentru livrarea mai rapida si returul mai facil
- Opinie Deloitte: Frana brusca pe cheltuielile publice – cu ce conditii vine „pasuirea” de la Comisia Europeana?
- EY Romania: 58% dintre investitori preconizează că atractivitatea României se va ameliora în următorii trei ani
- Studiu Deloitte: 2/3 dintre angajatorii din Romania considera foarte important echilibrul dintre agilitatea necesara dezvoltarii afacerii si stabilitatea de care au nevoie angajatii
- Studiu Deloitte: cantitatea de materii reciclate intrate in economiile lumii creste usor, dar indicele global de circularitate scade, pe fondul consumului galopant de resurse si materii prime virgine
- DAN AIR a efectuat primul zbor comercial pe ruta București - Damasc
- Virgil Șoncutean primește al patrulea mandat la conducerea Allianz-Țiriac Asigurări
- EY Romania: Tehnologia cloud reprezinta cea mai avansata si raspandita solutie emergenta in companiile din Romania
- OLX Group anunta vanzarea companiei KIWI Finance catre Partners Financial Services
- Schneider Electric o numește pe Esther Finidori în funcția de Chief Sustainability Officer
- 3 din 5 tineri nu au cumpărat până acum o asigurare 100% digitală. Generația Z vrea procese digitale rapide și produse simple, la costuri mici, pentru a cumpăra online
- Copiii intră în vacanță, hackerii nu - Sfaturi ARB pentru siguranța online în familie
- Studiu EY: Trei din patru departamente juridice își perfecționează strategiile de tehnologie și date, dar numai 25% prioritizează GenAI