Studiu ING: 4 din 10 români, vulnerabili să devină cărăuși de bani
Data publicarii: Astazi, 23-07-2020 | Finante-BanciUn studiu realizat de către cei de la ING România care are ca scop analizarea vulnerabilității concetățenilor noștri în ceea ce privește frauda datelor personale, încearcă să demonstreze în același timp și gradul în care aceștia sunt la curent și cunosc fenomenul money mule (cărăuși de bani).
Potrivit studiului, deși 90% dintre respondenți arată că nu ar fi dispuși să devină cărăuși de bani, același procent fiind de părere că asemenea activități sunt pedepsite cu închisoarea, 39% dintre aceștia ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea conturilor personale pentru transferuri (devenind astfel cărăuși de bani) în condițiile în care astfel le-ar fi asigurate câștiguri rapide și/sau substanțiale cu un minim de efort.
Ce mai vulnerabili la acest fel de scheme sunt cetățenii tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, studenți sau muncitori care trăiesc în localități mici lipsite de oportunități reale ori care au venituri mici și medii. În ceea ce privește combaterea activităților de cărăuși de bani, majoritatea românilor (80%) se așteaptă ca responsabilitatea să cadă în sarcina poliției sau, chiar a băncilor (66%). Potrivit aceluiași studiu, cele mai vulnerabile persoane din acest punct de vedere sunt femeile, predispuse la a deveni cărăuși de bani în urma unor decepții care implică oferte de job în vreme ce bărbații, sunt predispuși la a deveni cărăuși în cunoștință de cauză, din proprie inițiativă. Mai mult, vulnerabilitatea de a deveni money mule crește considerabil în rândul persoanelor care nu iau în serios securitatea informațiilor bancare.
„Ne onorează încrederea pe care românii ne-o acordă încredinţându-ne datele lor personale. Studiul este doar un prim pas dintr-o campanie mai amplă de conştientizare, demers care presupune informarea clienţilor noştri privind riscurile asociate schemelor de tip cărăuş de bani, pentru ca aceştia să nu devină victime ale infracţiunilor financiare. În aceste perioade de incertitudine este cu atât mai important să creştem gradul de conştientizare, deoarece grijile privind locul de muncă şi veniturile creează baza pentru ca spălarea de bani să ia amploare”, a declarat Thomas Bernert, Chief Risk Officer, ING Bank România.
Studiul relevă faptul că românilor le pasă extrem de puțin de protecția datelor personale, 86% dintre respondenți declarând că își dau cu ușurință numărul de telefon, 84% adresa de email respectiv 82% numele complet. 70% și-ar da cu ușurință datele personale pentru a-și crea un cont personal de utilizator pe un site, în vreme ce 60% ar oferi acest tip de date unui site sau prin intermediul poștei electronice pentru a obține un premiu pe care aparent l-ar fi câștigat.
Potrivit studiului, deși 90% dintre respondenți arată că nu ar fi dispuși să devină cărăuși de bani, același procent fiind de părere că asemenea activități sunt pedepsite cu închisoarea, 39% dintre aceștia ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea conturilor personale pentru transferuri (devenind astfel cărăuși de bani) în condițiile în care astfel le-ar fi asigurate câștiguri rapide și/sau substanțiale cu un minim de efort.
Ce mai vulnerabili la acest fel de scheme sunt cetățenii tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, studenți sau muncitori care trăiesc în localități mici lipsite de oportunități reale ori care au venituri mici și medii. În ceea ce privește combaterea activităților de cărăuși de bani, majoritatea românilor (80%) se așteaptă ca responsabilitatea să cadă în sarcina poliției sau, chiar a băncilor (66%). Potrivit aceluiași studiu, cele mai vulnerabile persoane din acest punct de vedere sunt femeile, predispuse la a deveni cărăuși de bani în urma unor decepții care implică oferte de job în vreme ce bărbații, sunt predispuși la a deveni cărăuși în cunoștință de cauză, din proprie inițiativă. Mai mult, vulnerabilitatea de a deveni money mule crește considerabil în rândul persoanelor care nu iau în serios securitatea informațiilor bancare.
„Ne onorează încrederea pe care românii ne-o acordă încredinţându-ne datele lor personale. Studiul este doar un prim pas dintr-o campanie mai amplă de conştientizare, demers care presupune informarea clienţilor noştri privind riscurile asociate schemelor de tip cărăuş de bani, pentru ca aceştia să nu devină victime ale infracţiunilor financiare. În aceste perioade de incertitudine este cu atât mai important să creştem gradul de conştientizare, deoarece grijile privind locul de muncă şi veniturile creează baza pentru ca spălarea de bani să ia amploare”, a declarat Thomas Bernert, Chief Risk Officer, ING Bank România.
Studiul relevă faptul că românilor le pasă extrem de puțin de protecția datelor personale, 86% dintre respondenți declarând că își dau cu ușurință numărul de telefon, 84% adresa de email respectiv 82% numele complet. 70% și-ar da cu ușurință datele personale pentru a-și crea un cont personal de utilizator pe un site, în vreme ce 60% ar oferi acest tip de date unui site sau prin intermediul poștei electronice pentru a obține un premiu pe care aparent l-ar fi câștigat.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Studiu EY: Profesia de control financiar va suferi modificări radicale în următorii 5 ani
- Stefanini Group îl numește pe Farlei Kothe în funcția de CEO pentru America de Nord, EMEA și APAC
- Punct de vedere EY România: Utilizarea Inteligenței Artificiale de către autoritățile fiscale: avantaje, riscuri și provocări
- OMV Petrom finalizează tranzacția cu Jantzen Renewables pentru achiziționarea mai multor proiecte de parcuri fotovoltaice
- Libra Internet Bank finanțează cu 7,5 milioane de euro construcția unui parc fotovoltaic de 23,1 MW în Teleorman
- Revolut anunță actualizarea IBAN-urilor locale și operaționalizarea sucursalei românești
- Schneider Electric colaborează cu GR3N pentru reciclarea plasticului și promovarea circularității în industria chimică
- NewCold intra in Romania prin achizitia unui teren de 9 hectare in nordul Bucurestiului
- EY: Cererea globală pentru vehicule electrice încetinește, pe fondul lipsei infrastructurii de încărcare
- Opinie Deloitte: Peste 5.000 de companii din Romania au de intocmit rapoarte de durabilitate in 2025-2026. Ce presupun aceste cerinte de raportare?
- Opinie Deloitte: UE interzice comertul cu produse obtinute din defrisari. Ce obligatii au importatorii si exportatorii?
- Revolut a ajuns la 4 milioane de clienți persoane fizice în România
- Deloitte Romania si Reff & Asociatii au asistat Nokian Tyres in obtinerea ajutorului de stat in valoare de 99,5 milioane de euro pentru noua fabrica de la Oradea
- Studiu Deloitte: cheltuielile cu inceperea anului scolar stagneaza in 2024
- Deloitte România a asistat dezvoltatorul imobiliar AFI Europe în achiziția clădirii Bucharest Financial Plaza