Studiu ING: 4 din 10 români, vulnerabili să devină cărăuși de bani

Un studiu realizat de către cei de la ING România care are ca scop analizarea vulnerabilității concetățenilor noștri în ceea ce privește frauda datelor personale, încearcă să demonstreze în același timp și gradul în care aceștia sunt la curent și cunosc fenomenul money mule (cărăuși de bani).

Potrivit studiului, deși 90% dintre respondenți arată că nu ar fi dispuși să devină cărăuși de bani, același procent fiind de părere că asemenea activități sunt pedepsite cu închisoarea, 39% dintre aceștia ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea conturilor personale pentru transferuri (devenind astfel cărăuși de bani) în condițiile în care astfel le-ar fi asigurate câștiguri rapide și/sau substanțiale cu un minim de efort.

Ce mai vulnerabili la acest fel de scheme sunt cetățenii tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, studenți sau muncitori care trăiesc în localități mici lipsite de oportunități reale ori care au venituri mici și medii. În ceea ce privește combaterea activităților de cărăuși de bani, majoritatea românilor (80%) se așteaptă ca responsabilitatea să cadă în sarcina poliției sau, chiar a băncilor (66%). Potrivit aceluiași studiu, cele mai vulnerabile persoane din acest punct de vedere sunt femeile, predispuse la a deveni cărăuși de bani în urma unor decepții care implică oferte de job în vreme ce bărbații, sunt predispuși la a deveni cărăuși în cunoștință de cauză, din proprie inițiativă. Mai mult, vulnerabilitatea de a deveni money mule crește considerabil în rândul persoanelor care nu iau în serios securitatea informațiilor bancare.

„Ne onorează încrederea pe care românii ne-o acordă încredinţându-ne datele lor personale. Studiul este doar un prim pas dintr-o campanie mai amplă de conştientizare, demers care presupune informarea clienţilor noştri privind riscurile asociate schemelor de tip cărăuş de bani, pentru ca aceştia să nu devină victime ale infracţiunilor financiare. În aceste perioade de incertitudine este cu atât mai important să creştem gradul de conştientizare, deoarece grijile privind locul de muncă şi veniturile creează baza pentru ca spălarea de bani să ia amploare”, a declarat Thomas Bernert, Chief Risk Officer, ING Bank România.

Studiul relevă faptul că românilor le pasă extrem de puțin de protecția datelor personale, 86% dintre respondenți declarând că își dau cu ușurință numărul de telefon, 84% adresa de email respectiv 82% numele complet. 70% și-ar da cu ușurință datele personale pentru a-și crea un cont personal de utilizator pe un site, în vreme ce 60% ar oferi acest tip de date unui site sau prin intermediul poștei electronice pentru a obține un premiu pe care aparent l-ar fi câștigat.