Opinie Deloitte: Avem planuri mari de viitor. Cine le va implementa?

Studiul realizat la nivel global de Deloitte, „Youth Progress Report 2021” reduce în atenția tuturor factorilor de decizie una dintre cele mai mari vulnerabilități la nivelul economiei mondiale și a societății contemporane și anume accesul tinerilor la piața muncii, la oportunități de angajare, de învățare și dezvoltare personală, lucru care în loc să se atenueze s-a agravat în perioada de pandemie.

Potrivit acestui studiu, tinerii sunt în continuare afectați de șomaj, de o calitate din ce în ce mai slabă a ofertelor de muncă și un acces limitat la instruire. Mia mult, pandemia de Covid-19 a contribuit la adâncirea acestor probleme, șomajul în rândul tinerilor crescând de la 13% în 2019 până la 16,5% în 2020. Mai mult, din cei 429 de milioane de tineri care muncesc la nivel global, peste 13% suferă de sărăcie extremă în timp ce alți 17% trăiesc în sărăcie moderată.

„În acest context, indicele de progres pentru tineri (Youth Progress Index – YPI), calculat pe baza unui set de 58 de indicatori sociali și de mediu, determină nivelul calității vieții pentru tinerii din țările analizate, astfel că reprezintă un instrument extrem de util pentru factorii de decizie, responsabili cu elaborarea politicilor cu impact asupra acestei generații”, scrie Monica Țariuc, director global employer services Deloitte România.

Studiul amintit mai sus acoperă 150 de țări printre care și România. Cel mai ridicat scor în acest an a fost obținut de Norvegia, în vreme ce pe ultimul loc s-a clasat Sudanul. România, s-a clasat pe locul 45 din cele țări analizate, scorul general fiind de 73,67 puncte, peste media globală dar sub cea europeană de 85,81.

Pe de altă parte, „țara noastră este menționată cu câteva aspecte pozitive, dar la multe capitole se află încă în partea de jos a clasamentului european. Spre exemplu, este plasată alături de Croația și Olanda, printre țările care au posibilitatea să ofere tinerilor locuințe de o calitate mai bună, având în vedere că dețin mijloacele economice necesare. Pe de altă parte, este în plutonul codaș la indicatori precum furnizarea apei potabile și a canalizării, accesul la cunoștințe de bază și educație sau în privința incluziunii”, continuă Monica Țariuc.

„În Uniunea Europeană, tinerii beneficiază de condiții de viață mai bune decât media globală, toate cele 27 de state membre fiind clasate în prima treime la nivel global. Dar, cu toate acestea, doi din trei tineri sub 24 de ani, participanți la un sondaj citat în cadrul studiului, vor ca țara lor să se concentreze pe îmbunătățirea rezultatelor sociale. Problema este expusă în cele mai mici detalii, astfel că mai este nevoie doar de conștientizare, la nivelul factorilor de decizie, cu privire la necesitatea abordării vulnerabilităților cu care se confruntă în prezent cei de care depinde viitorul tuturor economiilor lumii și la capacitatea sistemelor sociale de a susține plata pensiilor celor care, acum, sunt responsabili cu găsirea celor mai potrivite soluții pentru a-i ajuta pe tineri să se integreze în câmpul muncii și să beneficieze de condiții de viață prielnice pentru a-și atinge potențialul.Tinerii nu sunt speranța pentru un viitor mai bun, ci sunt și au fost mereu singura soluție”, conchide aceasta.