Opinie Deloitte: Mecanismul de protectie temporara implementat in Romania. Cum se aplica?

Mecanismul de protecție temporară aprobat de Comisia Europeană a fost adoptat și în România la începutul lunii martie a acestui an. Astfel, persoanele eligibile pentru protecția temporară care ajung în România și care își doresc să rămână aici, vor avea posibilitatea de a solicita un permis de ședere în țara noastră pentru o perioadă mai lungă de timp.

Cine sunt beneficiarii acestui mecanism?
Ei bine, vor putea beneficia de protecția temporară nu doar cetățenii ucraineni care fug de război ci și apatrizii, cei care beneficiază de o formă de protecție națională sau internațională în Ucraina cât și membrii familiilor lor. De asemenea, pot beneficia de acest sistem de protecție și cetățenii cu altă cetățenie decât cea ucraineană, care dețin însă un permis de ședere valid în țara vecină. Acest lucru se întâmplă doar în cazul în care autoritățile locale consideră că aceștia nu se pot întoarce în țările de origine în siguranță.

Potrivit noilor reglementări, vor putea beneficia de protecția temporară toți cei care au intrat în România începând cu data de 24 februarie 2022, cu excepția cetățenilor ucraineni, care vor beneficia de protecție chiar dacă au intrat în țara noastră înainte de data respectivă.

Permisul de ședere este valabil deocamdată atâta timp cât este în vigoare și decizia Uniunii Europene în acest sens, adică până în luna martie a anului viitor.

Care sunt drepturile celor care beneficiază de protecție temporară?
Principalele drepturi conferite de noile reglementări se referă evident la cel de a lucra ca salariat sau în mod independent pe teritoriul României, dar și accesul la sistemele de sănătate și educație publice. Cei care nu dispun de mijloace de sprijin pe de altă parte, pot beneficia și de cazare temporară, îmbrăcăminte, alimente ori produse de igienă personală.

Cum se obține permisul de ședere?
„Pentru a accesa mecanismul de protecție temporară, persoana în cauză trebuie să depună personal o cerere la biroul de imigrare/azil, la acel moment fiind necesară si efectuarea unei fotografii. În ceea ce privește documentele necesare, lista este redusă la minimum, limitată la cele care dovedesc dreptul de a beneficia de protecție temporară. Permisul de ședere se eliberează pe loc, gratuit”, scriu Raluca Bontaș, Partener, și Mihaela Vechiu, Manager, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte România.

„Chiar dacă procedura în sine nu ar trebui să dureze mai mult de 10 - 20 de minute de persoană, cel mai probabil birourile la care se depun solicitările pentru eliberarea documentului se vor aglomera, astfel că, în practică, timpul de așteptare va fi mai mare. Această nouă activitate, deși benefică pentru persoanele care solicită protecție în țara noastră, va genera o povară suplimentară pentru Inspectoratul General pentru Imigrări, care era deja supus unei presiuni puternice din cauza volumului mare de muncă cu care se confruntă”, conchid cele două reprezentante Deloitte.