Opinie Deloitte: Cum pot verificarile de fond si demersul de due diligence sa contribuie la reputatia, stabilitatea si credibilitatea unei organizatii?
Data publicarii: 30-05-2023 | EconomieDe fiecare dată când o companie își alege un furnizor nou, un nou partener de afaceri ori când se decide achiziționarea unei alte companii, aceasta se expune inevitabil și la riscurile de asociere cu reputația terților. Cunoașterea din acest punct de vedere este prin urmare esențială pentru a rămâne în legalitate și pentru a nu pierde din reputație.
Reputație care depind eîn mare măsură de felul în care o companie gestionează riscurile legate de terți, mai ales atunci când aceasta este în plin proces de extindere și de asociere cu noi clienți sau furnizori. În acest sens, verificările de fond și due diligence pot permite liderilor unei organizații să ia decizii bine informați cu privire la cei cu care fac afaceri.
Demersul de due diligence, pe de o parte, reprezintă o formă de verificare amănunțită a unui potențial partener de business sau a companiei care urmează a fi preluată. Acesta include o serie de rapoarte precum cele financiare, reputația pe piață, istoricul de business și așa mai departe. Scopul final este cel de a înțelege din timp o eventuală incidență a legislației anticorupție sau a altor legi odată ce asocierea devine o certitudine.
„Există două acte legislative importante privind prevenirea criminalității economice, și anume UK Bribery Act (2010) și US Foreign Corrupt Practices Act (FCPA). Deși ambele sunt reglementări naționale pentru Marea Britanie și, respectiv, Statele Unite ale Americii, unicitatea lor le-a conferit în timp anvergură internațională. În plus, în iunie 2021, parlamentul german a adoptat Germany’s Supply Chain Due Diligence Act, o nouă lege care impune companiilor cu peste 3.000 de angajați să efectueze demersuri de due diligence în rândul furnizorilor” scriu Burcin Atakan, Partener, Deloitte România, și Lider Servicii de investigare a fraudelor, Deloitte Europa Centrală și de Est, și de Alina Badea, Senior Associate, Consultanță Financiară, Deloitte România.
Astfel, verificările de fond și due diligence pot fi utile în varii situații precum obținerea de informații detaliate cu privire la trecutul și obiectivele unui partener de afaceri mai ales în procesele de fuziuni și achiziții.
„Procesul de due diligence ar trebui să parcurgă următoarele aspecte importante: identificarea membrilor din echipa de conducere executivă a companiei, a acționarilor și a beneficiarilor finali și a altor afilieri corporative; sediul central, care se referă la verificarea tuturor adreselor înregistrate; verificări în listele de sancțiuni, pentru identificarea persoanelor, organizațiilor sau statelor care fac obiectul unor sancțiuni economice emise de un guvern sau de o organizație internațională; apariții negative în mass-media, care se referă la acuzații apărute în publicații de știri sau în alte surse reputate, care leagă persoana sau o companie afiliată ei de activități de fraudă, spălare de bani, corupție, terorism sau de alte ilegalități; verificarea persoanelor expuse politic și a entităților deținute de stat; rezultatele financiare și bilanțurile entității, precum și activele și pasivele; calificarea angajaților, prin verificarea pregătirii academice, a istoricului profesional și a licențelor și certificărilor profesionale obținute; analiza altor date disponibile, în funcție de contextul în care se realizează demersul de due diligence”, adaugă experții Deloitte.
Reputație care depind eîn mare măsură de felul în care o companie gestionează riscurile legate de terți, mai ales atunci când aceasta este în plin proces de extindere și de asociere cu noi clienți sau furnizori. În acest sens, verificările de fond și due diligence pot permite liderilor unei organizații să ia decizii bine informați cu privire la cei cu care fac afaceri.
Demersul de due diligence, pe de o parte, reprezintă o formă de verificare amănunțită a unui potențial partener de business sau a companiei care urmează a fi preluată. Acesta include o serie de rapoarte precum cele financiare, reputația pe piață, istoricul de business și așa mai departe. Scopul final este cel de a înțelege din timp o eventuală incidență a legislației anticorupție sau a altor legi odată ce asocierea devine o certitudine.
„Există două acte legislative importante privind prevenirea criminalității economice, și anume UK Bribery Act (2010) și US Foreign Corrupt Practices Act (FCPA). Deși ambele sunt reglementări naționale pentru Marea Britanie și, respectiv, Statele Unite ale Americii, unicitatea lor le-a conferit în timp anvergură internațională. În plus, în iunie 2021, parlamentul german a adoptat Germany’s Supply Chain Due Diligence Act, o nouă lege care impune companiilor cu peste 3.000 de angajați să efectueze demersuri de due diligence în rândul furnizorilor” scriu Burcin Atakan, Partener, Deloitte România, și Lider Servicii de investigare a fraudelor, Deloitte Europa Centrală și de Est, și de Alina Badea, Senior Associate, Consultanță Financiară, Deloitte România.
Astfel, verificările de fond și due diligence pot fi utile în varii situații precum obținerea de informații detaliate cu privire la trecutul și obiectivele unui partener de afaceri mai ales în procesele de fuziuni și achiziții.
„Procesul de due diligence ar trebui să parcurgă următoarele aspecte importante: identificarea membrilor din echipa de conducere executivă a companiei, a acționarilor și a beneficiarilor finali și a altor afilieri corporative; sediul central, care se referă la verificarea tuturor adreselor înregistrate; verificări în listele de sancțiuni, pentru identificarea persoanelor, organizațiilor sau statelor care fac obiectul unor sancțiuni economice emise de un guvern sau de o organizație internațională; apariții negative în mass-media, care se referă la acuzații apărute în publicații de știri sau în alte surse reputate, care leagă persoana sau o companie afiliată ei de activități de fraudă, spălare de bani, corupție, terorism sau de alte ilegalități; verificarea persoanelor expuse politic și a entităților deținute de stat; rezultatele financiare și bilanțurile entității, precum și activele și pasivele; calificarea angajaților, prin verificarea pregătirii academice, a istoricului profesional și a licențelor și certificărilor profesionale obținute; analiza altor date disponibile, în funcție de contextul în care se realizează demersul de due diligence”, adaugă experții Deloitte.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall
- Genesis Property: Aproape 70% dintre tinerii Gen Z au nevoie sa lucreze cel putin 3 zile pe saptamana de la birou pentru a fi productivi si a colabora eficient cu echipa
- 21 de companii românești premiate în programul Deloitte „Best Managed Companies”
- EY România: Anul 2024 stă sub semnul creșterii poverii fiscale pentru toți contribuabilii români
- Studiu Deloitte 2024: impactul riscurilor cibernetice, reglementărilor de mediu și creșterii dobânzilor asupra pieței Imobiliare
- BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 7,00% pe an
- Proiectul GirlPower Network: Transformarea Educației în Mediul Rural Românesc
- Opinie Deloitte: Sanctiunile aplicabile in cazul neconformarii la sistemul de raportare RO e-Factura
- NN Romania o numeste pe Eszter Martin in rolul de Chief HR Officer