EY România - Directiva DEBRA încurajează companiile să-și finanțeze investițiile mai mult prin capitaluri proprii în detrimentul împrumuturilor la terți
Data publicarii: 05-01-2025 | Finante-BanciPunct de vedere EY
Inițiativa DEBRA, propusă de Comisia Europeană în 2022, vizează echilibrarea modalităților de finanțare ale companiilor, încurajând utilizarea capitalurilor proprii în detrimentul datoriilor. În prezent, multe state membre, inclusiv România, permit deducerea limitată a dobânzilor aferente împrumuturilor în scopul impozitului pe profit, creând un avantaj fiscal pentru finanțarea prin datorii. Propunerea DEBRA urmărește să elimine acest dezechilibru prin două măsuri independente: oferirea unei indemnizații pentru capitalurile proprii și limitarea deductibilității dobânzii.
Indemnizația pentru capitalurile proprii se bazează pe creșterea anuală a acestora și se aplică pentru o perioadă de zece ani, având la bază o rată a dobânzii naționale formată dintr-o componentă fără risc și o primă de risc. Această măsură urmărește să reducă costurile asociate cu finanțarea prin capitaluri proprii, stimulând investițiile și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Pe de altă parte, limitarea deductibilității dobânzilor ar putea crește povara fiscală pentru companiile cu o dependență mare de împrumuturi, afectându-le capacitatea de a investi și de a se dezvolta.
Directiva DEBRA are potențialul de a armoniza reglementările fiscale în UE, eliminând concurența fiscală neloială între statele membre și promovând condiții echitabile între utilizarea capitalurilor proprii și a datoriilor. Totodată, aceasta poate contribui la stabilitatea financiară a companiilor și la reducerea riscurilor asociate subcapitalizării. Cu toate acestea, implementarea sa ar putea genera provocări semnificative, inclusiv adaptarea strategiilor financiare ale companiilor pentru a răspunde cerințelor DEBRA și celor ale cadrului BEPS 2.0, influențând ratele efective de impozitare și raportările financiare.
Prin stimularea unei structuri de capital mai echilibrate și reducerea riscurilor asociate cu îndatorarea, DEBRA ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei europene. Totuși, companiile vor trebui să gestioneze cu atenție noile reglementări pentru a maximiza beneficiile și a minimiza posibilele costuri suplimentare.
Inițiativa DEBRA, propusă de Comisia Europeană în 2022, vizează echilibrarea modalităților de finanțare ale companiilor, încurajând utilizarea capitalurilor proprii în detrimentul datoriilor. În prezent, multe state membre, inclusiv România, permit deducerea limitată a dobânzilor aferente împrumuturilor în scopul impozitului pe profit, creând un avantaj fiscal pentru finanțarea prin datorii. Propunerea DEBRA urmărește să elimine acest dezechilibru prin două măsuri independente: oferirea unei indemnizații pentru capitalurile proprii și limitarea deductibilității dobânzii.
Indemnizația pentru capitalurile proprii se bazează pe creșterea anuală a acestora și se aplică pentru o perioadă de zece ani, având la bază o rată a dobânzii naționale formată dintr-o componentă fără risc și o primă de risc. Această măsură urmărește să reducă costurile asociate cu finanțarea prin capitaluri proprii, stimulând investițiile și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Pe de altă parte, limitarea deductibilității dobânzilor ar putea crește povara fiscală pentru companiile cu o dependență mare de împrumuturi, afectându-le capacitatea de a investi și de a se dezvolta.
Directiva DEBRA are potențialul de a armoniza reglementările fiscale în UE, eliminând concurența fiscală neloială între statele membre și promovând condiții echitabile între utilizarea capitalurilor proprii și a datoriilor. Totodată, aceasta poate contribui la stabilitatea financiară a companiilor și la reducerea riscurilor asociate subcapitalizării. Cu toate acestea, implementarea sa ar putea genera provocări semnificative, inclusiv adaptarea strategiilor financiare ale companiilor pentru a răspunde cerințelor DEBRA și celor ale cadrului BEPS 2.0, influențând ratele efective de impozitare și raportările financiare.
Prin stimularea unei structuri de capital mai echilibrate și reducerea riscurilor asociate cu îndatorarea, DEBRA ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei europene. Totuși, companiile vor trebui să gestioneze cu atenție noile reglementări pentru a maximiza beneficiile și a minimiza posibilele costuri suplimentare.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Robert Anghel preia rolul de CEO al Salt Bank
- Colliers: Oferta de locuinte noi a scazut la minimul ultimilor opt ani, dar cererea ramane peste nivelul pre-pandemie
- Grupul Allianz raporteaza profit operational record de 17,4 miliarde de euro in 2025
- Cushman & Wakefield Echinox: Centrele comerciale din afara Bucurestiului, cea mai atractiva clasa de active imobiliare in 2025
- Colliers: Industria hoteliera din Romania a atins un nou maxim anul trecut, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele trei decenii, dar provocarile au crescut in 2025, intr-o piata mai eterogena
- Romania: o tara in schimbare, cu peste 3 milioane de emigranti temporari in ultimii aproape 20 de ani si o crestere a imigratiei care redefineste piata muncii
- Fondul ETF BET Patria - Tradeville a depasit pragul de 1 miliard de lei in active
- Anytime isi consolideaza prezenta online in Romania prin lansarea pe PretulMeu.ro
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate