Opinie Deloitte: Reglementarile se schimba, provocarile de business raman. Sustenabilitatea, dincolo de obligatiile de raportare, ca solutie de crestere pe termen lung

Deși sustenabilitatea rămâne adesea percepută ca o simplă obligație birocratică, realitatea economică și exemplele companiilor de top arată că integrarea autentică a principiilor ESG (mediu, social, guvernanță) poate deveni un motor strategic de performanță. Propunerile recente ale Comisiei Europene din pachetul Omnibus, care ar putea exclude peste 90% dintre companiile românești de la obligațiile Directivei CSRD, riscă să creeze o percepție falsă asupra sustenabilității, ca fiind antagonistă competitivității. În realitate, datele arată că firmele care tratează sustenabilitatea ca un proces de transformare operațională, și nu ca o formalitate, culeg deja roade concrete, inclusiv financiare.

Un raport Deloitte realizat pe un eșantion global de executivi arată că 70% dintre aceștia anticipează un impact major al schimbărilor climatice asupra strategiilor lor în următorii trei ani, iar 37% identifică deja beneficii financiare directe ale inițiativelor sustenabile – mai importante chiar decât avantajele reputaționale. Exemple de transformare profundă, precum cazul unui gigant energetic european care a trecut în mai puțin de un deceniu de la o producție de 85% energie convențională la 90% regenerabilă, sau al unei multinaționale din FMCG care își datorează trei sferturi din creșterea de business brandurilor sale sustenabile, demonstrează că tranziția verde nu este doar fezabilă, ci și profitabilă.

Pentru a realiza însă această tranziție, companiile trebuie să abordeze sustenabilitatea ca pe o investiție strategică, nu ca pe o reacție conjuncturală. Evaluarea riscurilor și oportunităților din întreg lanțul valoric, prin instrumente precum analiza de dublă materialitate, oferă o bază solidă pentru decizii operaționale eficiente și adaptate realităților actuale. Totodată, cultura organizațională joacă un rol esențial – de la informarea și instruirea echipelor, până la integrarea sustenabilității în rutina profesională.

În cele din urmă, nu reglementările vor decide cine câștigă pe termen lung, ci capacitatea fiecărei organizații de a construi un model de afaceri rezilient și responsabil. Într-o economie din ce în ce mai instabilă și cu resurse limitate, cei care înțeleg direcția tranziției și o îmbrățișează devreme vor conduce piețele, nu doar le vor urma.