Opinie Deloitte: Frana brusca pe cheltuielile publice – cu ce conditii vine „pasuirea” de la Comisia Europeana?

România se află sub o presiune tot mai mare din partea instituțiilor europene pentru a corecta deficitul bugetar excesiv, care a atins 9,3% din PIB în 2024 și rămâne la un nivel ridicat și în 2025. În lipsa unor măsuri eficiente adoptate până acum, Comisia Europeană a stabilit un nou termen – 15 octombrie 2025 – până la care autoritățile române trebuie să implementeze acțiuni concrete pentru ajustarea dezechilibrelor fiscale. În paralel, Bruxelles-ul a înăsprit limitele de creștere a cheltuielilor publice pentru anii următori, cerând ca acestea să nu depășească 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026, față de previziunile anterioare care permiteau o creștere aproape dublă.

Situația României este cu atât mai critică cu cât, în prima parte a anului 2025, cheltuielile publice au crescut deja cu 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, în contradicție cu recomandările europene. În plus, neîndeplinirea angajamentelor asumate și absența unui raport anual privind progresele realizate au agravat relația cu Bruxelles-ul, iar în iunie 2025, Comisia Europeană a transmis ECOFIN o informare oficială în care acuză România de lipsă de acțiune și de creșteri bugetare nesustenabile.

Riscurile macroeconomice generate de această situație sunt amplificate de perspectiva unei retrogradări a ratingului de țară. România se află deja pe ultima treaptă recomandată investitorilor de către agențiile internaționale de rating, cu perspectivă negativă, iar o eventuală scădere a ratingului ar împinge țara în categoria nerecomandată pentru investiții, cu impact direct asupra costurilor de finanțare și accesului la piețele internaționale.

În fața acestor avertismente, Comisia Europeană indică în mod clar măsurile necesare pentru redresarea bugetară: reducerea cheltuielilor, reforme structurale, modernizarea administrației fiscale și accelerarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență. Totodată, România este îndemnată să maximizeze absorbția fondurilor europene, să pregătească mai bine proiectele de infrastructură și să stimuleze investițiile private, pentru a sprijini creșterea economică pe termen lung.

O altă recomandare cheie vizează îmbunătățirea eficienței administrative și a procesului decizional, printr-o mai bună fundamentare a inițiativelor legislative și consultarea adecvată a mediului de afaceri și a altor părți interesate. În acest context, noul guvern de la București a anunțat că va trata cu prioritate problema deficitului bugetar, însă atât instituțiile europene, cât și piața financiară așteaptă măsuri rapide și concrete pentru a evita consecințele negative pe termen mediu și lung.

Material de opinie de Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România