De anul viitor taxele locale din România vor crește semnificativ

Punct de vedere EY

Taxele locale din România se pregătesc pentru o transformare majoră, odată cu iminenta reformă a impozitului pe proprietate asumată prin PNRR și susținută de Uniunea Europeană. Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitarea locuințelor, terenurilor și a altor bunuri va fi recalibrată pentru a reflecta mai fidel valoarea de piață, înlocuind actualul sistem bazat pe grile subevaluate. Obiectivul declarat al autorităților este creșterea veniturilor bugetelor locale și reducerea dependenței de finanțarea centrală, într-un context general de consolidare fiscală.

Măsura, deși prevăzută încă din 2022, a fost amânată din cauza inflației post-pandemice și a ciclului electoral, dar executivul Bolojan pare decis să finalizeze cadrul legislativ până la finalul lunii august. Reforma propusă prevede eliminarea plafonului maxim al cotelor de impozitare și stabilirea doar a unui prag minim: 0,1% pentru locuințele rezidențiale, 0,5% pentru cele nerezidențiale și 0,4% pentru clădirile agricole. Autoritățile locale vor avea astfel o marjă de manevră mult mai mare în stabilirea nivelului taxelor, fără a mai depinde de sprijinul bugetar central.

Totodată, redefinirea bazei impozabile va marca o ruptură de actuala metodologie, care permite adesea evaluări fiscale inferioare valorii reale a pieței. Sistemul de evaluare, aplicabil mai ales persoanelor juridice, s-a dovedit în ultimii ani ineficient în raport cu realitatea economică. Reforma vine, însă, într-un moment delicat, când mediul de afaceri și populația sunt deja supuse altor presiuni fiscale, iar efectul cumulat al măsurilor ar putea fi resimțit din plin.

Pe lângă reformarea taxelor locale, autoritățile iau în calcul și introducerea unui impozit pe lux — aplicabil imobilelor de peste 500.000 de euro și autovehiculelor care depășesc valoarea de 75.000 de euro. Astfel de măsuri ar putea accelera un fenomen rar până acum în România: "downsizingul" voluntar, în care proprietarii aleg să renunțe la locuințe mari în favoarea unor spații mai mici, mai ușor de întreținut și impozitat. În economiile dezvoltate, acest comportament este frecvent, însă în România a fost blocat de atașamentul cultural față de proprietate.

Schimbarea nu va afecta doar persoanele fizice. Pentru companii, costurile de deținere și utilizare a activelor imobiliare vor crește considerabil, cu posibile repercusiuni asupra chiriilor și prețurilor finale ale serviciilor. În acest context, reforma impozitării locale pare mai mult decât o simplă măsură fiscală: se conturează ca o reconfigurare profundă a relației dintre contribuabil, proprietate și stat, cu impact potențial pe termen lung asupra pieței imobiliare și a mentalității românilor.