Analiza: BNR va mentine dobanda cheie la 7% de teama inflatiei
Data publicarii: 30-07-2007 | Finante-BanciBanca Nationala a Romaniei (BNR) ar putea sa mentina dobanda cheie la 7% pe an, la sedinta de politica monetara din 31 iulie, deoarece piata anticipeaza noi cresteri de preturi din cauza secetei, iar aprecierea leului s-a mai temperat, spun cei mai multi dintre analisti. Economistul sef al ABN Amro Bank Romania, Radu Craciun, e de parere ca BNR va mentine, marti, dobanda de politica monetara la 7% pentru ca "se preconizeaza cresterea preturilor la produse alimentare, ceea ce va avea un impact inflationist cert".
De asemenea, dat fiind ca presiunile cauzate de aprecierea leului par sa fi disparut, e posibil ca BNR sa fi sters de pe agenda sa de urgenta ingrijorarile legate de evolutia cursului de schimb din piata valutara si, in consecinta, sa nu mai ia in considerare eventuale scaderi de dobanda, ci sa isi indrepte atentia spre tintirea inflatiei, a mai declarat Craciun.
Economistul Florian Libocor a precizat ca nu crede ca banca centrala are motive sa scada din nou dobanda de politica monetara pe 31 iulie, data fiind "stagnarea dezinflatiei si prospectiile inflationiste in crestere pe termen scurt". Libocor estimase la inceputul anului ca "relaxarea maxima a dobanzii de politica monetara in 2007 este de 150-200 puncte de baza", respectiv de la 8,75% pana la cel mult 6,75% pe an, dar in previziunile sale luase in calcul un ritm diferit de relaxare a acesteia, "mult mai precaut".
"Oricum, o noua reducere de dobanda ar avea acelasi impact, adica nul in comparatie cu efectul scontat", a mai spus Libocor.
Cat priveste nivelul rezervelor minime obligatorii, Libocor isi mentine parerea ca "ar fi trebuit redus chiar inainte de liberalizarea completa a contului de capital", iar o reducere a acestora "ramane la fel de necesara si acum". "O astfel de decizie, insa, este din ce in ce mai dificil de luat, in contextul in care datoria pe termen scurt este in crestere", a explicat Libocor.
Analistii ING Bank Romania se asteapta, de asemenea, ca BNR sa mentina actuala rata a dobanzii cheie in sedinta din 31 iulie, ca urmare a inrautatirii perspectivelor privind inflatia, in contextul politicii fiscale "largi" si a politicilor salariale generoase. "Orice alta reducere a dobanzii cheie ar fi un cost prea mare al credibilitatii bancii centrale, din cauza deteriorarii perspectivelor privind inflatia pe termen mai lung, ca rezultat al politicilor fiscale si salariale in expansiune ce ar putea reinflama asteptarile inflationiste", a spus Ciprian Dascalu, senior economist la ING Bank Romania.
De altfel, analistii ING se asteapta ca BNR sa-si urce estimarile privind inflatia din 2008 si 2009, ceea ce ar face greu de explicat o eventuala reducere a dobanzii cheie.
In ultimele trei saptamani, BNR a sterilizat excesul de lichiditate din piata la o dobanda substantial mai mica decat cea de politica monetara, de 7%, miscare care a avut ca scop, cel mai probabil, sa stopeze aprecierea leului, aminteste seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru. "Acest lucru sugereaza ca exista unele sanse ca BNR sa reduca din nou dobanda de politica monetara la urmatoarea sedinta", a spus Dumitru.
"Totusi, credem ca BNR va pastra dobanda cheie neschimbata la 7%, deoarece ne asteptam ca rata anuala a inflatiei sa urce in urmatoarele luni, iar prognoza bancii centrale, care va fi publicata in urmatoarele saptamani, va merge in aceeasi directie", a adaugat Dumitru.
Economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR), Lucian Anghel, se asteapta, insa, ca banca centrala sa reduca pe 31 iulie dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale pana la 6,75% pe an pentru ca inflatia de baza (core) e intr-o evolutie foarte buna, iar tinta de inflatie va fi atinsa anul acesta, chiar daca in iulie vom vedea o revenire a presiunilor inflationiste.
Motive suplimentare pentru o noua scadere a dobanzii ar fi si ritmul intens de apreciere a leului din lunile iunie si iulie, precum si faptul ca o mare parte din tranzactiile din piata bancilor s-au efectuat la dobanzi sub nivelul de 7% pe an al dobanzii de politica monetara. "In plus, BNR, la randul sau, a atras lei la dobanzi anuale mai mici de 7%, iar dobanda de politica monetara ar trebui sa se apropie de cea de sterilizare", a mai spus Anghel.
"Daca, totusi, banca centrala nu va reduce dobanda e un semnal extrem de important cu privire la ingrijorarea BNR asupra evolutiei inflatiei", a declarat Anghel.
Economistul sef al BCR a precizat ca ritmul de crestere a creditarii s-a redus foarte mult in ultimele luni, ceea ce inseamna, automat, ca politica monetara poate fi relaxata.
"Tocmai datorita injumatatirii ritmului de crestere a creditarii, care a culminat in luna iunie, BNR ar putea sa reduca baza de calcul a rezervelor minime obligatorii sau rata de constituire a acestora, dar mai degraba va ajusta putin baza de calcul", a mai spus Anghel. El a explicat ca rolul rezervelor minime obligatorii a fost, tocmai, de contracarare a multiplicarii masei creditarii din economie.
"Acum avem nevoie, insa, de mentinerea unui ritm de creditare sustinut pentru a recupera decalajele existente fata de Europa centrala si de vest", a spus economistul sef al BCR. Anghel a adaugat ca trebuie stimulate in special creditele pentru sustinerea investitiilor, inclusiv cele de natura imobiliara si ipotecara, dar nu neaparat si cele de consum.
BNR a redus dobanda de politica monetara de patru ori consecutiv, de la 8,75% la inceputul anului la 7% pe an la jumatatea anului. Ultimele date publicate de Institutul National de Statistica indica o inflatie anuala de 3,80% in iunie, in scadere nesemnificativa fata de luna anterioara. De altfel, inflatia anuala s-a mentinut in apropiere de 3,80% in aprilie, mai si iunie, dupa ce atinsese un minim al ultimilor 17 ani in martie, de 3,66%.
Creditele acordate populatiei si firmelor romanesti au crescut la finalul lunii iunie a acestui an cu 44,3% fata de perioada similara a lui 2006 pana la 109,03 miliarde lei (34,79 miliarde euro), cel mai mare avans fiind inregistrat de imprumuturile in valuta catre populatie. Ritmul de crestere a imprumuturilor acordate sectorului neguvernamental s-a temperat, insa, constant din luna februarie, cand s-a inregistrat un avans anual de 55,2% al creditelor acordate de banci populatiei si firmelor.
Dupa aprecierea din luna iunie cu 4,23% a leului fata de euro, care a continuat si pe 2 iulie cand banca centrala a afisat un curs oficial de 3,1112 lei/euro, nivel ce nu mai fusese atins de cinci ani si o luna, moneda nationala a pierdut treptat teren pana la 3,1580 lei/euro spre finalul lunii iulie.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Inflatia a scazut la 10,4% in iunie, dar analistii avertizeaza asupra presiunilor persistente pentru IMM-uri
- IKEA deschide doua puncte de servicii in centrul comercial Grand Arena din sudul Bucurestiului
- Imobiliarele comerciale concentreaza 54% din creditele acordate companiilor nefinanciare
- Reforma regulilor europene de securitate sociala inaspreste conditiile pentru detasarea salariatilor
- NETOPIA Payments a obtinut autorizatia BNR de institutie de plata
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica
- Transformarile din industria auto ridica noi provocari de preturi de transfer pentru grupurile multinationale
- CEC Bank finanteaza investitiile verzi si digitale ale IMM-urilor din productie prin Programul SME Eco-Tech
- Emilia Dumitrescu preia conducerea Deloitte Technology Delivery Center din Romania
- Cheltuielile de marketing digital, sub lupa fiscului: companiile trebuie sa justifice colaborarile cu influencerii
- Platformele cripto fara autorizatie MiCA nu vor mai putea opera in Romania de la 1 iulie 2026
- Legea 239/2025 inaspreste conditiile pentru plata dividendelor si restituirea imprumuturilor catre actionari
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro