Bancile din vestul Europei isi exporta problemele in estul continentului

Bancile occidentale care au adus capital in Europa de Est in anii 1990 ar putea transfera in acelasi timp si problemele de creditare din tarile dezvoltate intr-un moment in care multe din economiile regiunii se afla sub presiune, relateaza Reuters.

Din tarile baltice pana in regiunea balcanica, sistemul bancar este dominat de institutii straine care au sesizat oportunitatile de dezvoltare, pe masura ce fostele state comuniste au trecut la capitalism si a sporit creditarea, dupa decenii de planificare centralizata si de lipsuri.

Potrivit cercetarilor efectuate de Citigroup, in Ungaria 74% din sistemul bancar este detinut de institutii vest-europene, in Romania - 93%, iar in Republica Ceha - 97%.

Timp de un deceniu, ratele mici ale dobanzilor au finantat deficitele de cont curent si investitii straine masive, dar odata cu tensionarea bilanturilor de pe pietele de origine, aceste fluxuri ar putea sa fie puse in pericol.

Citi estimeaza ca bancile din zona euro aveau un deficit de capital de 230 miliarde euro la finalul lui 2007 si considera ca in acest an vor fi nevoite sa aloce inca 450 miliarde euro pentru a acoperi expunerile extra-bilantiere. 

Miercuri, banca elvetiana UBS a scos la iveala alte 4 miliarde de dolari sub forma de deprecieri ale activelor, ajungand astfel la o depreciere totala de 18,4 miliarde dolari, datorata crizei pietei creditelor ipotecare cu risc ridicat (subprime) din Statele Unite.

"Nu doar pietele emergente europene depind de fluxul de capital din partea bancilor europene pentru a-si finanta deficitele de cont curent", spune seful pe cercetari economice din regiune din cadrul Citigroup, David Lubin.

"Dar din moment ce parti importante din sectorul financiar al acestor piete in dezvoltare sunt detinute de banci occidentale, credem ca este posibil ca o scadere a apetitului de risc sa aiba consecinte majore pentru cresterea economica a Europei emergente si pentru stabilitatea financiara", a adaugat Lubin.

Experienta acumulata arata ca - in cazul Europei Centrale - crizele financiare au tendinta de a fi importate, sau cel putin ca evenimentele exterioare au expus dezechilibrele existente.
Spre exemplu, graba de a scapa de active ungare in 1998 nu a fost declansata atat de finantele slabe bine-cunoscute ale tarii, cat de colapsul financiar din Asia si Rusia.

Acum, la fel ca si atunci, problemele Romaniei, Bulgariei si ale Letoniei sunt bine cunoscute, dar pietele inca nu au intrat in colaps.

In ciuda unui deficit de cont curent estimat de banca centrala la peste 14% din produsul intern brut in anul precedent, leul romanesc s-a depreciat rapid, insa in timp, si nu s-a prabusit.

Leul a pierdut 18% din valoarea sa in fata euro - de la nivelul maxim record al ultimilor cinci ani, atins in iulie - si acum se tranzactioneaza la 3,73 lei/euro.

Pentru exemplificare, daca cineva a investit in actiunile Unicredit SpA  - una dintre cele mai mari banci din zona euro dupa capitalizarea pe piata si un investitor major in Europa Centrala - la cotatia maxima de 7,765 euro, atinsa in mai 2007, ar fi pierdut 35% din investitie la pretul actual - de aproximativ 5 euro/actiune.

Ungaria, care in mod traditional, a fost cea mai expusa dintre toate economiile regiunii la turbulentele financiare din cauza dimensiunii si lichiditatii pietei de obligatiuni, precum si din cauza deficitul bugetar si a deficitului de cont curent, a fost lovita, insa nu atat de puternic.

Forintul a pierdut doar putin peste 2% in fata euro de la inceputul anului, fiind al doilea in clasamentul deprecierilor din Europa de Est, dupa leu, care a pierdut peste 4% in acest an.

Riscurile se fac simtite in ambele directii ale sistemului financiar intergrat al Europei.

Potrivit cercetarilor Morgan Stanley, banca austriaca Erste Bank are in Romania 27% din portofoliul de credite acordate in Europa Centrala si de Est, dupa ce a cumparat cea mai mare banca din tara, BCR.

"Credem piata nu poate evalua amplitudinea deprecierii viitoare a leului. Modelele noastre asupra portofoliului de credite al BCR sugereaza ca o depreciere a leului pana la 4 lei/euro ar putea tripla provizioanele foarte rapid pana la 3,5%", a mentionat banca, intr-un raport recent.

"Desi nu reprezinta scenariul nostru de baza, daca ii atribuim totusi acestei posibilitati o pondere de 25%, obtinem un pret tinta de 18 euro, cu 55% mai mic (fata de pretul curent al actiunilor Erste)", se arata in raportul Morgan Stanley.

Actiunile Erste au inchis sedinta bursiera de miercuri la 36,90 euro, in crestere cu 0,33% fata de marti seara.

Letonia, cu o populatie mai mica de trei milioane de locuitori, este tara cu cel mai mare risc de a intra intr-o criza financiara, potrivit majoritatii bancilor de investitii.
Devalorizarea monedei in Letonia - tara cu regim de consiliu monetar, cu cotatie fixa a monedei fata de euro - ar implica presiuni imediate asupra vecinilor, Lituania si Estonia, dar si asupra Bulgariei, care au de asemenea rate fixe de schimb fata de euro.

Dar turbulentele financiare nu se vor mentine intre granitele catorva tari mici.

"Intr-un scenariu de risc, tarile s-ar putea adanci in turbulente financiare grave. Romania, Bulgaria si tarile baltice sunt cele mai expuse la acest risc, dar vulnerabilitatea pe plan extern este de asemenea ridicata in Africa de Sud si in Turcia", scrie economistul UBS Reinhard Cluse, intr-un raport publicat saptamana trecuta.

NewsIn