Cel mai mare datornic din Romania: sase milioane de euro

Un barbat in varsta de 48 de ani a reusit performanta de a pacali mai multe firme si institutii de credit acumuland o datorie de 6,6 milioane de euro.

Barbatul are o datorie totala de 6,6 milioane de euro impartita intre cateva firme si mai multe banci. Cea mai mare parte din bani provin din datorii restante din credite contractate la banci din Romania. "Debitorul are numele unei foste reviste de divertisment celebre pentru caricaturi pe vremea lui Ceausescu. Are scoase la vanzare mai multe imobile in Bucuresti si judetul Prahova", au explicat sursele.

Se pare ca barbatul, al carui nume de familie este Urzica, a reusit aceasta performanta in complicitate cu mai multi angajati ai unor banci.

"Este o frauda facuta in dauna mai multor creditori si a unor banci, insa cu complicitatea unor angajati ai bancii", ne-au mai spus sursele. Creditele contractate de barbat pot avea o valoare mult mai mare din moment ce suma expusa mai sus reprezinta doar datoriile restante si penalizarile aferente.

Interesant este faptul ca datornicul nu poate figura in evidenta Biroului de Credit din moment ce, potrivit directorului institutiei, Serban Epure, cel mai mare datornic persoana fizica din baza de date acumuleaza o datorie de numai 250.000 de euro. Urzica ar putea sa nu fie singurul caz de acest tip din Romania. "Este posibil ca acest caz sa fie real. Daca s-a intamplat, sigur a reusit sa pacaleasca Biroul de Credit, probabil cu ajutorul unor angajati. Cred ca am mai vazut astfel de situatii", a explicat reprezentantul unei banci importante din Romania.

De altfel, majoritatea institutiilor de credit locale evita sa furnizeze date privind datornicii din diverse motive. Numarul executarilor silite pe care bancile le realizeaza, de exemplu, este foarte greu de obtinut din interiorul institutiei de credit. "In general, datoriile mari ajung arareori in faza de executare silita, pentru ca ele tin in general de clienti de magnitudine ai bancii si se prefera cautarea pana in panzele albe a unor solutii de compromis. Mai sunt si manageri de banca care prefera sa nu se ajunga aici din diverse motive care tin de imaginea lor", a explicat presedintele companiei de recuperare debite Urban si Asociatii.

In Romania exista mai multe persoane care au contractat credite de milioane de euro fara a avea insa probleme de acest tip. Cu exceptia cazurilor cunoscute ale unor persoane publice, cum ar fi Ilie Nastase (la BRD), sunt mai multe banci care acorda, pe persoana fizica, imprumuturi substantiale. "Banca noastra are in portofoliu credite ipotecare de peste un milion de euro acordate unor persoane fizice. Noi nu avem o limita maxima pentru creditul imobiliar/ipotecar si de aceea, daca o persoana indeplineste criteriile de eligibilitate, care vizeaza veniturile lunare, nu este o problema sa-i dam un credit chiar si mai mare de un milion de euro", spune Cornel Cojocaru, directorul de comunicare al BCR.

Precizam ca, in cazul creditelor BCR, nu se pune problema unor datorii de nivelul celei expuse mai sus. Ratele persoanelor cu imprumuturi foarte mari sunt platite la zi. Si alte banci dau credite de peste un milion de euro. "ING Bank a acordat credite in valoare de peste un milion de euro persoanelor fizice care au demonstrat ca au o afacere sau o sursa de venit sigura si solida", ne-au spus reprezentantii bancii. Garanti Bank este o alta institutie de credit care nu impune o limita maxima pentru suma contractata printr-un imprumut ipotecar/imobiliar. Potrivit normelor impuse de banci, un credit de un milion de euro implica venituri lunare de cel putin 14.000 de euro.

Bancile nu raporteaza toate fraudele

"Din pacate, nu toate creditele obtinute prin falsuri sunt ajunse la maturitate, iar bancile se feresc sa le raporteze, asa ca ma astept ca numarul acestora sa creasca", spune Claudiu Scarlatescu, director adjunct Directia de Investigare a Fraudelor IGP, in revista "Capital". Potrivit unei analize a publicatiei citate, numarul real al fraudelor bancare este de doua ori mai mare decat valoarea raportata de banci. "De obicei, grupurile de persoane care practica asa ceva au relatii cu mai multe banci. Daca bancile ar dori sa contribuie la realizarea bazei de date incepute de politie, indicele de escroci cunoscuti ar creste probabil de la 10 la 60%", subliniaza Scarlatescu in "Capital". Cele mai intalnite metode sunt fraudele partiale (cand actul de identitate si adresa solicitantului sunt corecte, dar adeverintele de venit sunt false, de obicei, cu salarii declarate mai mari decat cele reale), fraudele totale (toate actele sunt false) si furtul de identitate sau substituirea de persoana.

Cotidianul