Infractiunile economice cercetate pot fi in acelasi timp afaceri sofisticate perfect licite
Data publicarii: 16-08-2013 | DiverseAntoniu Obancia, cel mai nou partener al Zamfirescu Racoti&Partners si un cunoscut specialist in drept penal economic, vorbeste pentru Capital despre modul in care sunt afectate afacerile acuzatilor penal, dar si despre felul in care politistii, procurorii si judecatorii din Romania privesc schemele economice complexe
Capital: Cum sunt afectate afacerile persoanelor carora li se instituie sechestru asiguratoriu pe bunuri? Credeti ca ar trebui sa se faca o separatie mai clara intre persoanele fizice implicate in dosare penale si afacerile pe care le conduc acestea, ca entitati juridice?
Antoniu Obancia: Sechestrul ca masura asiguratorie este un aspect colateral. Aspectul principal ramane acuzatia de care este invinuita persoana in cauza. In primul rand, ceea ce afecteaza serios afacerea este acuzatia penala insasi. Daca omul de afaceri este cunoscut si are un business mare, in primul rand increderea partenerilor comerciali are de suferit si businessul lui sufera mai ales daca asupra persoanei se iau masuri restrictive, cum ar fi retinerea sau arestarea.
Capital: Oamenii de afaceri pentru care incepe sa devina clar ca vor fi acuzati de anumite infractiuni isi protejeaza afacerea? Cedeaza, de exemplu, controlul afacerii catre alte persoane inainte de a ajunge pe banca acuzatilor?
AO: Sigur ca unii dintre ei sunt precauti si adopta masurile necesare. Depinde insa de situatie, pentru ca deseori ancheta este surpriza. Te ia cu mandat de aducere pentru o declaratie ca martor si ramai acolo 24 de ore si inca 29 de zile. Psihologic, tendinta acuzatului este sa revina la situatia de dinainte. Pe masura ce trece timpul, isi da seama ca totul in jurul lui se naruie. Cauza pentru care se naruie nu este in principal sechestrul, este afectarea imaginii de om de afaceri onest.
Capital: In ceea ce priveste infractiunile economice, ce tip de probe aduc cu precadere procurorii?
AO: Inregistrarile telefonice sunt foarte uzitate, insa ele singure nu pot proba o infractiune economica. Ele trebuie sa fie coroborate. Cu alte cuvinte, ceea ce spui ca s-a intamplat trebuie sa dovedesti cu alte mijloace de proba. Daca ne gandim la evaziunea fiscala, de exemplu, nu are mare influenta interceptarea telefoanelor. Acolo trebuie sa demonstrezi legaturile dintre persoanele care alcatuiesc grupul infractional. Trebuie sa demonstrezi implicarea si sarcinile fiecaruia. Este o infractiune de competenta DIICOT.
Capital: Politia, procurorii, judecatorii sunt, in Romania, suficient de pregatiti pentru a judeca infractiuni economice complexe? Se simte nevoia unor specializari sau chiar a unui tribunal specializat?
Citeste continuarea in Capital.ro.
Capital: Cum sunt afectate afacerile persoanelor carora li se instituie sechestru asiguratoriu pe bunuri? Credeti ca ar trebui sa se faca o separatie mai clara intre persoanele fizice implicate in dosare penale si afacerile pe care le conduc acestea, ca entitati juridice?
Antoniu Obancia: Sechestrul ca masura asiguratorie este un aspect colateral. Aspectul principal ramane acuzatia de care este invinuita persoana in cauza. In primul rand, ceea ce afecteaza serios afacerea este acuzatia penala insasi. Daca omul de afaceri este cunoscut si are un business mare, in primul rand increderea partenerilor comerciali are de suferit si businessul lui sufera mai ales daca asupra persoanei se iau masuri restrictive, cum ar fi retinerea sau arestarea.
Capital: Oamenii de afaceri pentru care incepe sa devina clar ca vor fi acuzati de anumite infractiuni isi protejeaza afacerea? Cedeaza, de exemplu, controlul afacerii catre alte persoane inainte de a ajunge pe banca acuzatilor?
AO: Sigur ca unii dintre ei sunt precauti si adopta masurile necesare. Depinde insa de situatie, pentru ca deseori ancheta este surpriza. Te ia cu mandat de aducere pentru o declaratie ca martor si ramai acolo 24 de ore si inca 29 de zile. Psihologic, tendinta acuzatului este sa revina la situatia de dinainte. Pe masura ce trece timpul, isi da seama ca totul in jurul lui se naruie. Cauza pentru care se naruie nu este in principal sechestrul, este afectarea imaginii de om de afaceri onest.
Capital: In ceea ce priveste infractiunile economice, ce tip de probe aduc cu precadere procurorii?
AO: Inregistrarile telefonice sunt foarte uzitate, insa ele singure nu pot proba o infractiune economica. Ele trebuie sa fie coroborate. Cu alte cuvinte, ceea ce spui ca s-a intamplat trebuie sa dovedesti cu alte mijloace de proba. Daca ne gandim la evaziunea fiscala, de exemplu, nu are mare influenta interceptarea telefoanelor. Acolo trebuie sa demonstrezi legaturile dintre persoanele care alcatuiesc grupul infractional. Trebuie sa demonstrezi implicarea si sarcinile fiecaruia. Este o infractiune de competenta DIICOT.
Capital: Politia, procurorii, judecatorii sunt, in Romania, suficient de pregatiti pentru a judeca infractiuni economice complexe? Se simte nevoia unor specializari sau chiar a unui tribunal specializat?
Citeste continuarea in Capital.ro.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Inflatia a scazut la 10,4% in iunie, dar analistii avertizeaza asupra presiunilor persistente pentru IMM-uri
- IKEA deschide doua puncte de servicii in centrul comercial Grand Arena din sudul Bucurestiului
- Imobiliarele comerciale concentreaza 54% din creditele acordate companiilor nefinanciare
- Reforma regulilor europene de securitate sociala inaspreste conditiile pentru detasarea salariatilor
- NETOPIA Payments a obtinut autorizatia BNR de institutie de plata
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica
- Transformarile din industria auto ridica noi provocari de preturi de transfer pentru grupurile multinationale
- CEC Bank finanteaza investitiile verzi si digitale ale IMM-urilor din productie prin Programul SME Eco-Tech
- Emilia Dumitrescu preia conducerea Deloitte Technology Delivery Center din Romania
- Cheltuielile de marketing digital, sub lupa fiscului: companiile trebuie sa justifice colaborarile cu influencerii
- Platformele cripto fara autorizatie MiCA nu vor mai putea opera in Romania de la 1 iulie 2026
- Legea 239/2025 inaspreste conditiile pentru plata dividendelor si restituirea imprumuturilor catre actionari
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro