Analiză PwC: Merită să ne întoarcem la impozitul progresiv? Pro și contra

Una dintre temele care apar periodic în dezbaterea publică iar în ultima perioadă, din ce în ce mai mult, este cea a revenirii la impozitul progresiv. Pe de altă parte, atât mediul de afaceri cât și contribuabilii, par prea puțin sau chiar deloc convinși că o asemenea schimbare în peisajul economic românesc ar fi necesară sau benefică, marea majoritate susținând în continuare cota unică.

Susținătorii sistemului de impozitare progresivă însă, consideră cota unică ca fiind învechită. Renunțarea la aceasta, are reprezenta, prin urmare, un pas înainte spre modernizarea sistemului fiscal românesc dar și o dovadă a faptului că avem o economie dezvoltată.

„Sunt de acord că economia României nu se mai compară cu cea de acum 15-20 de ani, că există mult mai multă avuție, fapt măsurat prin creșterea semnificativă a PIB. Însă, administrarea fiscală a evoluat la fel de rapid? Am reușit să o modernizăm cu sisteme IT la zi, cu resurse umane bine antrenate? Din păcate, progrese s-au văzut doar în ultimii câțiva ani, iar capacitatea de colectare a taxelor și impozitelor existente acum în Codul fiscal nu a crescut semnificativ. Continuăm să avem cea mai slabă colectare a TVA din UE, conform Comisiei Europene, și cele mai mici venituri fiscale, în afara de Irlanda, care e un caz aparte, având un regim fiscal extrem de lejer, practicat pentru atragerea investitorilor”, spune Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică.

Pe de altă parte, au rămas puține state în Uniunea Europeană care mai au o cotă unică de impozitare. Majoritatea statelor bogate, cu precădere cele din vestul Europei, nici măcar nu au avut vreodată o astfel de cotă unică. Potrivit unelor opinii, România a implementat cota unică doar pentru a deveni atractivă pentru investitorii străini, după zeci de ani de economie închisă care rămăsese în urmă la toate capitolele. Unii experți sunt de acord că acest sistem și-a făcut treaba dar, în același timp, că această treabă s-a încheiat, iar cota unică nu mai este necesară, România intrând deja în rândul statelor dezvoltate.

De asemenea, actuala formă de impozitare deși mică, aduce o povară fiscală mare pentru persoanele fizice, care plătesc în jur de 45% din venituri dacă cumulăm și celelalte contribuții sociale. Prin urmare, impozitele mici nu aduc venituri mici la buget și nici nu scutesc contribuabilii de povara fiscală cu care se confruntă în prezent.

„Problema este că taxele existente nu sunt colectate eficient. Practic evaziunea și capacitatea administrativă duc la o colectare prea mică. Pentru a majora colectarea e nevoie de un ANAF modern și bine echipat tehnic. Cred că aici trebuie să se concentreze atenția, asupra reformelor și investițiilor pentru a avea o administrație fiscală eficientă”, adaugă Daniel Anghel.

„În concluzie, de fiecare dată când discutăm avantajele și dezavantajele cotei unice versus impozitul progresiv, lipsește un element fundamental: analiza funcționării celor două sisteme în România, pornind de la date: cine și cât contribuie, care e nivelul de taxare, cât și cum se colectează și, mai ales, care e structura economiei noastre, care e capacitatea administrativă fiscală, pentru a vedea dacă sistemul progresiv ar fi mai eficient din perspectiva colectării și mai echitabil pentru contribuabili. Din cele mai recente informații vehiculate public, rezultă că Ministerul Finanțelor va putea publica o analiză în perioada următoare, în colaborare cu instituții financiare internaționale. Pe de altă parte, tot Ministerul de Finanțe și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că în acest an va realiza o analiză a sistemului fiscal care se va concentra pe: eliminarea graduală a stimulentelor fiscale și breșelor din legislație în ce privește taxarea veniturilor, revizuirea sistemului de microintreprinderi, a contribuțiilor sociale și al taxelor pe proprietate precum si trecerea către o fiscalitate verde”, conchide acesta.