KPMG: Variații mari în impozitarea transferurilor afacerilor de familie

Potrivit raportului KPMG Private Enterprise Global Family Business Tax realizat în 57 de țări, variațiile fiscale de ordinul milioanelor de euro în transferul afacerilor de familie între generații obligă la o bună planificare a transmiterii activelor comerciale sau chiar a averii familiei de la o generație la alta.

Raportul relevă de asemenea importanța monitorizării sistemului fiscal și evoluția acestuia de către orice afacere de familie care are o prezență în mai multe jurisdicții fiscale astfel încât să poată preveni sau diminua efectele negative ale diferențelor de impozitare. Sunt și țări, ce-i drept, precum România, Polonia, Slovacia, Elveția, Australia sau Noua Zeelandă, care nu impozitează transferul între generații. În aceste jurisdicții se încurajează astfel continuarea afacerii și/sau reinvestirea fondurilor pentru dezvoltare pe termen lung.

Același studiu KPMG scoate îne vidență faptul că cele mai mari cote de impozitare pentru transferul de moștenire la nivel mondial sunt în Coreea de Sud, Franța, Regatul Unit și SUA:

”În general, teoria economică spune că neimpozitarea sau impozitarea cu o cotă redusă poate fi o metodă de atragere și retenție a antreprenorilor și de creare, adăugare a valorii la nivel local. Pentru că sarcinile fiscale mai mici ar putea încuraja afacerile de familie să își continue activitatea, să se dezvolte și să reinvestească profitul în generarea de inovație, de noi locuri de muncă și atragerea de talente. De aceea, locul în care alegi să îți dezvolți afacerile contează foarte mult și nu doar din perspectiva fiscală, ci și din perspectiva cadrului juridic”, declară René Schöb, Partener, Head of Tax & Legal, KPMG în România.

”În România, transferul afacerilor (al acțiunilor) prin moștenire ori donație nu este considerat venit impozabil atunci când este realizat către membri din noua generație a familiei. Chiar dacă legislația fiscală din România legată de transferul afacerii este favorabilă, acest lucru nu este suficient pentru o planificare fiscală sustenabilă. Un eventual transfer al afacerii de familie trebuie să ia în considerare și legislația altor jurisdicții în care se desfășoară poate o parte a activității economice, sau mai ales trebuie să țină cont și de situația fiscală a beneficiarilor – i.e. în cazul unor membri de familie care nu locuiesc în România și care sunt rezidenți fiscali ai unui alt stat”, explică Daniel Jinga, Associate Director, Consultanță Fiscală, KPMG în România.