Deloitte: Ghid de pregătire pentru planul de continuitate a afacerii

Majoritatea organizațiilor mari din lume și implicit și din țara noastră, au planuri de continuitate a afacerilor concretizate sub forma unor documente care cuprind toate acțiunile necesare pentru reluarea activității în cazurile în care apar probleme cauzate de situații neprevăzute sau atipice care au impact semnificativ asupra afacerilor.

Claudiu Constantinescu, Senior Manager, și Raluca Anton, Manager Managementul Riscului, Deloitte România, discută în acest sens despre aceste situații neprevăzute în contextul de azi, când efectele unei pandemii sunt resimțite la nivel global iar timpul devine din ce în ce mai limitat.

„Principalul obiectiv al acestor planuri este de a restabili funcțiunile critice ale organizației, pentru a putea relua activitatea în mod ordonat și gradual. Prioritățile sunt diferite în funcție de domeniul în care activează organizația. Băncile, spre exemplu, urmăresc cu prioritate restabilirea funcționării sistemelor de plăți cu cardul și online; pentru operatorii de telecomunicații, primează asigurarea serviciilor de telefonie și a traficului de date către clienți; furnizorii de utilități urmăresc cu prioritate restabilirea furnizării de servicii și reducerea zonei afectate” spun cei doi.

Unul dintre cei mai importanți parametri în execuția planului de continuitate al unei afaceri, este timpul. Perioadele lungi sau repetate de nefuncționare pot produce pagube semnificative atât din punct de vedere economic cât și al reputației. Din această cauză, în mare parte din industriile puternic reglementate există norme specifice care prevăd praguri maxime de indisponibilitate.

Timpii de recuperare pentru funcțiile critice sunt în general de ordinul orelor. Infrastructurile IT sunt construite de aceea pe baza și în jurul acestui principiu, unele sisteme având de asemenea parte de mecanisme de comutare automatăîn centre de date din alte orașe sau în cloud. „Distincția între metodele alese de recuperare este făcută de cât de importantă este recuperarea serviciilor și datelor într-un timp scurt versus cât de costisitoare sunt măsurile de pregătire în acest sens” spun Claudiu și Raluca.

Un plan veritabil de continuitate a afacerii trebuie, potrivit celor doi să ia în calcul și amenințările apariției unei pandemii precum recenta problemă creată de coronavirus. „Chiar dacă putem presupune că impactul direct este minim – un procent mic de angajați bolnavi la un moment dat –, măsurile preventive precum izolarea, punerea în carantină a personalului, restricțiile de circulație și de transport și evitarea voluntară a contactului direct testează limitele organizațiilor de a-și desfășura activitatea fără prezența fizică a personalului în spațiile de lucru. De la aspecte de ordin juridic și până la aspecte de ordin practic, este foarte dificil de estimat câte organizații sunt cu adevărat pregătite să funcționeze în aceste situații pentru mai multe săptămâni sau chiar luni” adaugă cei doi.

Prin urmare, atunci când își construiesc planurile de continuitate, companiile nu trebuie să omită importanța protejării vieții umane. „Pregătirile trebuie însoțite de testări ale componentelor importante pentru reluarea activității și ale planurilor efective, începând cu managementul crizei, incluzând sistemele informatice și terminând cu relocarea personalului” conchid cei doi.